Titlul tabletei de azi o să vă reamintească de o amuzantă emisiune pe care o difuza cu ani în urmă Prima TV.
Atunci era vorba de copii. Nu toţi bătrânii dau în mintea c opiilor. Dar nici nu sunt puţini cei care, fără semne de senilitate, spun şi fac lucruri trăsnite. De la caz la caz e vorba de lipsa măsurii şi a bunului simţ, de şcolile prin care s-a trecut şi de meseria practicată până la ajungerea la pensie.
* Eram student în ultimul an şi în prima zi a stagiului de ginecologie la Spitalul Filantropia. Grupa mea era formată din 6 fete şi 6 băieţi. Ne-a preluat o doctoriţă ce ne-a spus că ne va prezenta un caz pe care nu-l vom uita niciodată. Aşa s-a întâmplat. Ne-a dus într-un cabinet unde pe o masă ginecologică o doamnă trecută de a doua tinereţe stătea în cunoscuta poziţie neagreată de toate femeile.
Pacienta a fost rugată să ne spună fără vreo reţinere ce necaz are. A acceptat, apoi cu zâmbetul pe buze s-a destăinuit: „Dragilor, eu am 75 de ani şi multă carte la viaţa mea. Sunt într-o situaţie desigur neplăcută, dar n-am decât un regret. Că am întâlnit aşa de târziu bărbatul vieţii mele. E cu 40 de ani mai mic decât mine, are virilitatea unui satir şi… doamna doctor mi-a spus că am ruptură de vagin! Asta e! Sper să mă repar repede…”
* „Dom doctor, am păţit-o la bătrâneţe, acum la 70 de ani împliniţi. M-am pensionat devreme, că am avut grupă, stau la bloc, dar merg foarte des la casa părintească de la ţară. Acolo… e de muncă, dar se găseşte şi de iubit.
Stau bine cu instrumentele din dotare. S-a dus vestea şi mă căutau unele
de-mi era ruşine de vârsta lor: 17-18 ani, numai muc şi sfârc. Mi-a murit nevasta şi un an am ţinut post negru la sex.
O dădui în bară cu una ce are 60 de ani şi mi-a spus că al ei este iertat. Cred că mai are şi pe alţii, că m-a îmbolnăvit tu-i grijania mă-sii! Oricum e mai bine aşa, decât să fii iertat. Că după aia, viaţa nu mai are niciun farmec. Eu sunt prevăzător: bag la greu ţelină cu mere rase şi mămăligă. Aşa am citit într-un almanah vechi”.
