În ultimul timp am început să-mi procur hainele de la magazinele second-hand. Şi sunt mulţi alţii ca mine. Găsim aici de toate: haine, încălţăminte, aparatură electronică etc. În aceste magazine e prezentă o mulţime dinamică, sărăcită de vremuri şi nevoi. De fapt, magazinele second-hand reprezintă adevărate barometre sociale de măsurare a sărăciei. Căci, în zilele acestea, lumea este clar mai săracă decât acum zece ani. Şi sărăcia îşi are progresul ei. Începând cu pandemia de Covid-19, cu liberalizarea preţurilor la energie, cu războiul declanşat de ruşi în Ucraina lumea cunoaşte o creştere galopantă a preţurilor şi un cost ridicat al nivelului de trai.
La toate aceste probleme se adaugă dobânzile la creditele bancare. Ne aducem aminte că bancherii au provocat criza economică de acum zece sau doisprezece ani, pornind de la un joc de bursă. Căci bancherii nu sunt interesaţi de prezent, ci de ziua de mâine; ziua care vine cu valoarea acţiunilor lor diabolice. Pe o simplă cifră lumea noastră va fi proiectată nu cum a arătat mereu, ci cum va fi ea configurată de această cifră. Wall Street, FMI, BM, PNRR sunt nume care sună ca o tastă nervoasă a unui calculator, numele unor ochi uriaşi, unor urechi uriaşe, faţă de care lumea se mototoleşte într-un lucru mic şi rotund.
Pentru această lume mică şi rotundă se stabilesc cifrele cererii şi ale ofertei prin intermediul politicilor bancare. Căci cererea şi oferta sunt omniprezente în dinamica economică a sistemului nostru de piaţă liberă, deşi anumite aspecte ale speculei moderne pot părea obscure din cauza tehnologiei sofisticate, a disputelor politice şi a artificiilor financiare ce necesită cunoştinţe de economie avansată. Prin urmare, nu e nimeni care să mă lămurească cu privire a ceea ce se va întâmpla mâine cu veniturile noastre, iar cuvintele specialiştilor ce apar la televizor sunt luate parcă din memoria unor aparate electronice, dând naştere unei culturi babilonice. Una a clişeelor, a publicităţii, prezentând mărci şi feluri de mâncare, medicamente şi credite bancare. Unul dintre marii noştri bancheri naţionali ne îndeamnă să bem ceai de tei pentru a ne calma. Aşa că gândirea noastră este pusă la încercare de a alege între whisky şi ceai, între pui de găină şi unul de raţă, între căpşune sau cireşe. Iar o maşină de lux este echivalentă cu o catedrală gotică. La fel, competiţiile sportive televizate au ajuns un fel de epopei nu ale câştigătorului, ci ale enormelor sume de bani puse în joc. În joc sunt puse şi veniturile noastre. Indiferent dacă sunt mari sau mici, veniturile fiecăruia dintre noi sunt expuse unei pieţe libere, dar controlate de „mâna invizibilă” a lui Adam Smith. Economistul scoţian, în cartea „Avuţia naţiunilor”, spune că atunci când într-o piaţă există o singură „mână invizibilă”, piaţa respectivă este controlată de speculanţi.
Însă atunci când sunt mai multe „mâini invizibile”, piaţa se autoreglează de la sine. Or, dacă am analiza ceea ce se întâmplă astăzi cu piaţa românească, putem repede constata că ea se află pe o singură mână, invizibilă desigur, dar care e complice în distorsionarea ofertei, cererii şi a preţurilor. Numai că dacă avem în vedere cererea liberă de legume şi fructe, nu ştim de ce produsele româneşti nu au loc în această piaţă, în timp ce ea e invadată cu legume şi fructe aduse de afară. „Mâna invizibilă” devine vizibilă, pentru că se „vede” clar cum economia ţării noastre a intrat în sfera manipulărilor de piaţă ce duc la creşteri de preţuri de neimaginat, provocând şi o criză alimentară. La fel se întâmplă şi cu energia. Aşadar, concurenţa a cedat în faţa unor corporaţii uriaşe, unui sistem bancar monstruos, unor carteluri de resurse a căror „mână invizibilă” ne fură fără să putem face ceva. Poate numai să bem ceai de tei ca să ne calmăm. Căci ceea ce se întâmplă în zilele acestea echivalează cu o explozie a preţurilor la toate produsele, de la cele imobiliare la cele alimentare, cu o magnitudine şi durată încă necunoscute.
Între anii 2020-2022, preţurile cumulative ale produselor prezente pe piaţa noastră au crescut cu 30% (după spusele aceluiaşi bancher naţional). Aşa că, alături de magazinele second-hand, considerate adevărate barometre sociale ale sărăciei, trebuie avute în vedere şi cârciumile ce au apărut în oraşele şi satele noastre precum ciupercile (alte semene ale sărăciei). În timp ce farmaciile, al căror număr a crescut exponenţial, reprezintă barometrele sociale ale sănătăţii noastre. Bineînţeles, în aceeaşi măsură cresc şi preţurile la medicamente. Apoi, prin localităţile noastre, în diferite pensiuni s-au înfiinţat cluburi, care au devenit locuri de întâlnire a lumii elegante locale. O lume care se separă de prostimea sărăcită şi care este creată, mai ales la ţară, de comerţul cu lemne. O altă „mână invizibilă” pentru guvernanţi, dar destul de vizibilă pentru noi toţi.
28 Comentarii
Teo
Așteptam un articol ca acesta, prin care să fie spuse lucrurile pe nume! Bine ați revenit!!
ANA
Așa a fost mereu, lumea e formată din prinți și cerșetori. Nu se va schimba nimic.
Inna
Ce e de făcut pentru mâna invizibilă, pentru că ne-am săturat de sfaturile bancherilor!!
Anonim
Așa e, aveți dreptate.
Tudose
Barometrul fruncționează și în magazinele de alimente: ce și cât cumpără oamenii?! Se uită prin vitrine, analizează prețurile și pleacă mai departe! E mai rău ca înainte de 89, când nu erau produse în galantare. Acum sunt 90% produse din UE și cei mai mulți cumpără doar la sărbători.
Viky
Avem salarii ca în Africa și prețuri la benzină ca în Germania!! Răbdăm poveri, răbdăm nevoi…
Leo
Și salariile demnitarilor cresc, că nu erau suficient de mari, pe lângă facilitățile pe care le au!
Mona
Bancherul care ne recomandă ceai de tei nu are salariul de 1500 de lei. Trăiește bine cu leafă de la stat.
anonim
Criza economică de acum zece ani au indus-o, pentru că lumea era ceva mai relaxată. Au indus Covid19 în 2019 ca să schimbe din temelii direcția de mers. Acum au inventat războiul Rusiei în Ucraina, să se spele urmele achiziei de măști, vaccinuri, izolete… Milioane de euro cheltuiți din bani publici. Oameni care și-au pierdut locul de muncă, firme mici care au dat faliment, rate la bănci care au crescut foarte mult… Totul e programat, să nu ne plictisim de monotonie!
Anonim
Bine spus! Bravo
Anonim
Ce vremuri…
Anonim
Ești bun
Vlaicu
Criză economică, benzină scumpă, dar nu e un loc în parcare! Multe mașini scumpe pe străzi în România, pentru o lume săracă!
XXL
Sunt oameni care se uită la preț și în portofel de mai multe ori, când să cumpere o bucată de carne. Dar se aruncă foarte multe alimente de către lanțurile de magazine supermarket, care au sufocat comerțul autohton! Și nu se schimbă nimic!!
Mosu
S-au înmulțit farmaciile, pentru că sunt interese comerciale susținute de medici. Nu recomandă nimic din tratamentele naturiste, ci numai pastile scumpe.
Syssy
Așa ziceam și eu, să ne lămurească cineva în legătură cu veniturile noastre, prețurile în creștere…
Anonim
Pai, după productivitate…
SST
Nu se schimbă nimic în bine! Intrarea în UE nu e nimic din ceea ce am crezut noi. Dacă era bine acum în UE – Marea Britanie nu ar fi cerut Brexit-ul cu atâta insistență, deși era în UE din 1973.
Caesar
Chiar așa, de ce a cedat concurența în fața unor carteluri, a unui sistem bancar monstruos … sistemul bancar nu e condus de un român? Sau e numai oltean, nu și român.
Anonim
Ne meritam soarta
marin
Cum rămâne cu mâna invizibilă, ca să știm și noi?! Ne sugrumă de tot și nu ne ajută nimeni!
anonim
Bancherii joacă la Bursă situația economică a milioane de oameni. E o formă de petrecere a timpului liber pentru ei …și dacă Bursa cade, lumea suferă în jocul bancherilor. Și dacă lumea suferă, ce?!
Vasea
Și cu barometru și fără barometru, lumea tot săracă e! bancherii tot bancheri!
Iurie
Nu e devină mâna invizibilă, ci a celor care se lasă manipulați. Precum nu e nici vina pescarului, că peștele a ajuns în tigaie. Era vina peștelui că înghițit momeala. Grazie la așa persoane ca, dl Savu cu spirit analitic obiectiv. Care ne dezvăluie anumite fenomene sociale, ce ne ajută să recunoaștem momeala de o sursă nutritivă naturală.
Craciun I
Domnule savu de ce nu mai scrieti
Ana Adrian
Economia de piata!
Pentru asta a iesit poporul in strada in decembrie 1989. Cerea si oferta sunt mecanisme considerate de unii, mecanisme de reglare a economiei. Eu cosider ca in urmatorii ani se va schimba optica la nivel mondial. Va aparea un alt sistem de referinta al societatii.
Anonim
Sa vedeți zona de nord a județului Argeș, plina de SH_uri
Ana Adrian
Din pacate economia de piata are alte reguli. Noi am trait intr un alt tip de economie, unde statul avea un rol prioritar. Mai dureaza ceva timp pana vom deveni constienti de ,, benefiiciile” economiei de piata. Intr un final cred ca va avea succes tot economia sociala, bazata pe un sistem social integrat.