Expoziţia – în holul muzeului
Bancnota românească de 10 bani, intrată în Cartea Recordurilor ca având dimensiunea cea mai mică din lume, dinarul iugoslav cu 11 zerouri, utilizat după 1990, şi alte piese cu poveşti interesante pot fi văzute la Muzeul Judeţean într-o inedită expoziţie a banilor de hârtie emişi de bănci din te miri ce colţ de lume.
Andi Piţigoi, muzeograf, ne-a spus că piesele etalate provin din colecţiile instituţiei. „Veterana” expoziţiei este o bancnotă de 10 pesos emisă în Cuba în anul 1896. Peste o sută de ani vechime are şi bancnota de 1000 de coroane care a circulat în anul 1902 în Imperiul Austro-Ungar.
Pe alţi bani de hârtie abia încap… zerourile. Cum ar fi bancnotele de 50.000.000.000 de mărci din Germania interbebică; cele din perioada hiperinflaţiei erau aruncate în… foc, fiind lipsite de valoare.
Este expusă şi o bancnotă de 500.000.000.000 de dinari (11 zerouri!) din timpul războiului civil din Iugoslavia (perioada hiperinflaţiei, după 1990). O piesă rară: bancnota de o mie de lei din anul 1933, varianta color (cotată cu o mie de euro). Câteva bancnote au fost emise de Guvernul japonez în timpul celui de al Doilea Război Mondial (bani de ocupaţie în Asia de sud-est). Altele provin din Irak, Cambodgia, Bhutan, Mozambic, Thailanda etc.
Andi Piţigoi
Pe un mic piedestal este aşezată cea mai mică bancnotă din lume, cea de 10 bani, emisă de Ministerul de Finanţe din România în anul 1917; pe partea frontală se regăseşte chipul regelui Ferdinand I, iar pe cealaltă parte – stema ţării. Recordul a fost certificat de Academia Recordurilor Mondiale. Banul de hârtie… liliput care a circulat în timpul Primului Război Mondial are dimensiunile de 27,5 mm x 38 mm.
Expoziţia prezintă şi serii de bancnote româneşti, de la cea de 1 leu la cea de 1.000.000 lei, care au circulat în perioada 1941-2000.
Prima bancnotă din lume a fost tipărită în anul 1380, în China, iar de atunci fiecare stat a încercat să le individualizeze, imprimându-le specificul naţional.
