Ce ți-e și cu moștenirea genetică! Adeseori se preiau de la părinți atât coeficientul de inteligență, cât și boli, alcoolismul, parșivenia sau un comportament violent. Cu câteva luni în urmă, cineva m-a rugat să consult un zdrahon de bărbat, de fel dintre o comună dinspre Dunăre. A venit însoțit de doi fii ai săi, cu vârste de 16 și 13 ani, evident puțin mobilați la cap, plini de acnee și fiecare având în urechea stângă un cercel metalic în formă de cruce. Ambii băieți aveau moaca tatălui, dar și priviri de viței care descoperă o poartă nouă și se hlizesc ca gugumanii când ajung la bâlciurile de Sfânta Maria de prin satele noastre.
Tatăl le-a spus răspicat: „Bă, descălțaţi-vă să vadă domnul doctor ce cârnotaie aveți voi crescute pe picioare”. S-au executat. Am constatat că aveau unghii încarnate, cu granuloamepurulente la degete mari și tălpi de Haplea ce miroseau cumplit a transpirație. Singura soluție era cauterizarea electrică, aparent o operație banală. Ușor de zis, greu de realizat.
Am început cu băiatul cel mare, făcându-i anestezie locală cu doze care să-l facă și pe un vițel să nu mai simtă nimic. Efectul a fost ca și cum îi injectasem apă chioară. Deși electrocauterul era dat pe intensitate medie, Gâgă urla ca un animal înjunghiat. Cred că se datora consumului de țuică încă din fragedă pruncie. Nu am putut să duc operația la bun sfârșit, iar cu fratele său s-a întâmplat la fel.
Tatăl lor a reuşit să-i ducă la o secție de chirurgie din București, dar au avut parte de același eșec. Peste câteva luni mi-a dat un telefon și mi-a spus că băieții au fost salvați nu de doctori, ci de o babă din satul lor care punea degetul ca să se iscălească. Știu formula empirică primitivă, dar nu o divulg, pentru că e o tâmpenie care nu are nicio logică. Cu decenii în urmă, în lumea satelor noastre înapoiate, adeseori leacurile unor babe aveau efecte miraculoase.
Un Comentariu
ubicus
intamplarea spune mai multe despre medici decat despre babale de la sate.