Primarul Vasile Bebe Ivan

Comuna Băbana se află în partea central-vestică a judeţului, în Podişul Cotmeana (subdiviziune a Podişului Getic), pe dealurile pitoreşti de pe malul stâng al râului Cotmeana, în zona cursului superior al râului Bascov şi al râului Teleorman. Localitatea este străbătută de şoseaua judeţeană DJ731B, care duce spre nord la Cotmeana şi spre sud la Poiana Lacului. La Băbana, acest drum se intersectează cu DJ703E, care duce spre vest la Cocu şi Uda şi spre est la Moşoaia şi Piteşti (unde se termină în DN67B). Din acest drum, la Lupueni se ramifică şoseaua judeţeană DJ703D, care duce spre nord-est la Bascov (unde se termină în DN7). Comuna Băbana este administrată de un primar şi un consiliu local compus din 11 membri. Primarul, Vasile Bebe Ivan, este membru al Partidului Social Democrat. Comuna face parte din Zona Metropolitană Piteşti şi este străbătută de pârâul Vârtej, afluent al râului Vedea.

Scurt istoric

Primăria comunei Băbana

Comuna este atestată documentar din 14 ianuarie 1570, dar localitatea are sărbătoarea anuală de Sfântul Ilie, pe 20 iulie (în acest an este a 14-a ediţie). La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Piteşti a judeţului Argeş şi era formată din satele Băbana, Băncileşti, Bascovu, Crângu Rău şi Pleşeşti, având 587 de locuitori. Existau în localitate două biserici şi o şcoală primară rurală. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcţionau în aceeaşi plasă şi comunele Groşi şi Slătioarele. Prima, cu satele Groşi, Lupueni, Manoleşti, Neguleşti, Piscu Radului şi Valea Caprei, avea 854 de locuitori, două biserici şi o şcoală primară rurală. Comuna Slătioarele, cu satele Băjeneşti, Lungeni, Piscu-Lungeni, Metofu, Slătioarele şi Zidăreşti, avea 828 de locuitori, o şcoală şi o biserică la Slătioarele. Anuarul Socec din 1925 consemnează comasarea comunelor Băbana şi Groşi sub numele de Groşi, comună ce avea reşedinţa în satul Băbana, şi o populaţie de 1758 de locuitori în satele Băbana, Cotmeniţa, Groşi, Gura Văii, Linia Mare, Lupueni, Manoleşti, Piscu Radului, Pleşeşti şi Spireşti-Neguleşti şi în cătunele Enăcheşti şi Opreşti. Comuna Slătioarele avea 885 de locuitori în satele Băjeneştii Mari, Ciobăneşti, Slătioarele şi Metofu. Ambele comune făceau parte din plasa Uda a aceluiaşi judeţ. În 1931, şi comuna Slătioarele a fost desfiinţată şi comasată cu comuna Groşi, comuna rezultată, revenită la denumirea de Băbana, având în compunere satele Băbana, Băjeneştii Mari, Băjeneştii Mici, Bogdanu, Cotmeniţa, Enăcheşti, Ciobăneşti, Gura Văii, Linia Mare, Lupueni, Manoleşti-Valea Caprei, Metofu, Opreşti, Pleşeşti, Slătioarele şi Spireşti-Neguleşti. În 1950, comuna a fost arondată raionului Piteşti din regiunea Argeş. În 1968 a revenit la judeţul Argeş, în alcătuirea actuală.

Monument

La Dispensar

În comuna Băbana se află biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului” (datând de la începutul secolului al XIX-lea), monument istoric de arhitectură de interes naţional, aflată în satul Cotmeniţa.

Date… pe scurt

Iată câteva date pe scurt despre Băbana:

– locuitori: 2.920, dar în realitate locuiesc în această comună peste 4.000 de persoane!

– localitatea este compusă din 7 sate, 7 cătune;

– suprafaţă: 39,48 km pătraţi; intravilan – 8,20 km pătraţi; extravilan – 31,18 km pătraţi;

– relief: dealuri, altitudine maximă – 420 m;

– reţea rutieră: drumuri comunale şi drumuri locale în lungime de 64 km, în suprafaţă de 30,23 ha, 3 drumuri judeţene (DJ703E, DJ731B, DJ704D);

– 65 agenţi economici

– 400.000 lei venituri proprii anual.

Pomicultura, importantă

Proiecte în derulare

Cele mai importante proiecte aflate în derulare în comună în momentul de faţă sunt:

– canalizare ape pluviale şi epurate Băbana, prin programul PNDL 1;

– asfaltare DC 165 şi DC 177A, prin programul PNDL 1;

– asfaltare DC 177B prin programul PNDL 2;

– continuare asfaltare DC 177 pe o lungime de 660 metri;

– construcţie sală de sport la Şcoala Băbana;

– grup sanitar Şcoala Băbana;

– achiziţie 300 lămpi cu led pentru iluminat stradal.

Puncte tari

Comuna se află în apropierea Piteştiului, iar aşezarea geografică este un prim punct câştigat pentru localitate. Primarul Vasile Bebe Ivan mai are însă în vedere şi alte elemente importante: „Deţinem două reţele de gaze (Petrom şi Transgaz), avem un depozit de sare la adâncimea de 70 m (cel mai mare din zona Muntenia de Sud). Avem apă introdusă prin surse proprii pe 54 km liniari, sută la sută cu fonduri locale; de asemenea, deţinem două staţii de apă potabilă cu puţuri de mare adâncime (200 m) şi cu debit 5,4 litri pe secundă”, ne-a spus primarul Vasile Ivan.

Puncte slabe

– Drumul Judeţean 731B Băbana – Richiţele este IMPRACTICABIL, trebuie asfaltat;

– Drumul Judeţean 704D Prislop – Lupueni este închis;

– Alunecările de teren;

– „Legea gazelor trebuie schimbată, în prezent nu ne mai putem conecta la reţelele de gaz”, după cum spune primarul localităţii;

– Lipsa finanţărilor pentru cinci proiecte depuse la Ministerul Dezvoltării.

Oportunităţi

– zona de agrement (35 ha) situată la depozitul de sare;

– puţ forat de unde izvorăşte artizanal apă sărată.

Ameninţări:

– lipsa copiilor a dus la închiderea Şcolii Slătioarele (clasele 5-8), iar anul acesta Şcoala şi Grădiniţa Groşi vor fi închise tot din acest motiv;

– lipsa veniturilor proprii;

– degradarea terenurilor şi apariţia alunecărilor de teren.

Apel la parlamentari

Primarul Vasile Bebe Ivan este de părere că în schimbarea legislaţiei se află şi cheia dezvoltării coerente a mediului rural. Pentru aceasta, edilul-şef le solicită parlamentarilor să consulte primarii înainte de apariţia unor legi sau ordonanţe care vizează localităţile, la fel cum este nevoie şi de modificarea unor texte din diverse legi. „Este nevoie şi de alocarea unor sume de bani pentru cofinanţare de la Consiliul Judeţean Argeş în cazul localităţilor slab dezvoltate şi cu venituri foarte mici. De asemenea, se impune selectarea proiectelor prin PNDL – Programul Naţional de Dezvoltare Locală – cu prioritate a celor din localităţile sărace. Mai este nevoie şi de implicarea CJ Argeş în modernizarea drumurilor pe care le administrează”, afirmă edilul.

Distribuie pe Facebook

Claudiu Diţa

See Full Bio