Scena politică românească are un spectru larg de manifestare a unor curente şi doctrine diverse. Din păcate, cu câteva excepţii, nu mai poate fi vorba despre doctrine care să fie aplicate „ca la carte”, aşa după cum se va vedea în continuare.
De la dreapta la stânga
Argeşul este fief al liberalilor în contextul în care de aici au pornit spre afirmare Brătienii. Ei bine, dacă Brătienii au militat constant pentru ideea de stat unitar şi pentru neatârnare, actualul PNL numai… naţional nu mai e, după ce reprezentanţii săi au votat ÎMPOTRIVA României în plenul Parlamentului European atunci când a fost luată în discuţie o rezoluţie privind unele aspecte legate de ţara noastră.
Pe de altă parte, al doilea mare partid istoric al ţării, PNŢCD, se zbate în anonimatul din afara Parlamentului. Creştin, da; naţional, da; dar oare ţărănismul mai este în atenţia celor care slujesc astăzi acest partid? În locul PNL încearcă să răzbată ALDE, care însă „păcătuieşte” prin alianţa cu PSD, partid de stânga, sprijinind multe măsuri cu impact social, aşa cum social-democraţilor li se reproşează că promovează prea multe idei de… dreapta. USR a apărut de curând, cu scopul declarat de a „salva” România.
Cele mai noi informaţii par să indice faptul că USR ar servi, de fapt, alte cauze decât cele naţionale, aşa cum Pro România lui Victor Ponta încă nu s-a erijat aşa cum trebuie într-un partid care să sprijine cu adevărat valorile naţionale. Pe scena politică a apărut şi PUR-SL, adică umaniştii lui Dan Voiculescu. În teorie este nevoie de un astfel de partid, căci omul ar trebui să fie în centrul tuturor preocupărilor partidelor. Dar, din păcate, acest lucru nu se întâmplă: interesul de grup sau pecuniar primează, iar omul poate să mai aştepte…
