Recent, la Berlin a avut loc o conferinţă internaţionlă de profil jurnalistic, numită „re:publica”. Ediţia a 13-a a acestei conferinţe de specialitate din noua eră digitală a avut ca temă principală de dezbatere influenţele mediului online prin multiplele sale tentacule, gen bloguri, reţele de socializare sau comerţul virtual asupra societăţii.
Trăim într-o nouă lume influenţată din ce în ce mai profund de aparatura interconectată, drone, telefoane, televizoare, ceasuri „smart”, sateliţi, senzori de mişcare şi de mediu, noi concepte de mobilitate (e-scooter sau taxiuri zburătoare) etc, dispozitive care sunt din ce în ce mai accesibile şi mai ieftine. Astfel, noi toţi, dar în special cei care oferă informaţia, deci jurnaliştii, trebuie să înţelegem mai bine această influenţă digitală şi să ne adaptăm în consecinţă. Prin interconectarea cu aceste dispozitive pe care le folosim zilnic, precum şi prin accesarea reţelelor de socializare suntem expuşi, fără a beneficia de o certă protecţie, iar datele culese de şi despre noi pot fi folosite în scopuri neverificabile.
Din toate aceste motive, conferinţa „re:publica19” a lansat un apel la o dezbatere deschisă, critică şi constructivă, mai ales în ceea ce priveşte abordarea jurnalistică. Actuala evoluţie necesită o poziţie cât se poate de serioasă şi responsabilă, deoarece urmările pentru societate în ansamblul ei, pentru economie, mediu, dar şi pentru împărţirea puterii sunt foarte importante. Dovadă şi participarea preşedintelui Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, care, în discursul său, a subliniat necesitatea promovării democraţiei digitale, un instrumentar serios de lucru în lumea informaţiei. În plus, el a scos în evidenţă importanţa transparenţei informaţiilor pe care le consumăm, făcând referire la reclamele politice care trebuie să-şi arate identitatea şi să contracareze explozia de „fake news” de care nu ducem lipsă. Această formulă nouă şi la propriu, şi la figurat transmite informaţii manipulate şi false în scopuri bine definite (politice, economice etc). Este evident faptul că marile concerne care domină lumea datelor pe internet (Facebook, Google, Apple, Amazon etc) nu sunt interesate să patroneze dezbateri de calitate sau, dacă o fac, acestea sunt organizate doar pentru autopromovare şi disculpare de la răspunderea uriaşă pe care uită să şi-o asume.
Campaniile de propagandă urmăresc slăbirea statelor de drept şi a democraţiei, în contextul în care acestea „trăiesc” de fapt şi de drept din discuţii şi dezbateri concrete şi deschise. Transportul digital şi răspândirea de „fake news” se face cu ajutorul unor programe denumite „social bots”. Se cunosc deja exemple verificate de influenţare mediatică de succes cu această metodă în timpul protestelor din Ucraina anilor 2013-2014, în legătură cu votul pentru Brexit din Marea Britanie, la ultima campanie electorală pentru alegerea preşedintelui SUA şi se preconizează o nouă campanie de manipulare cu ocazia alegerilor europarlamentare.
