Topirea zăpezii dă de gol un obicei urât al multor cetăţeni, acela de a arunca resturi din gospodării, gunoaie, în locuri nepotrivite. Ca să nu mai vorbim despre resturile de gumă de mestecat care se cimentează pe asfalt, semn că „mestecătorii” aruncă respectivul produs oriunde. Acestea sunt însă, sau par, minore faţă de semnalul care s-a dat în secolul XXI: producem foarte multe deşeuri, în aşa fel încât, uneori, şi mari oraşe sunt sufocate realmente de acestea (neridicate, din varii motive, la timp). Poluarea, ca şi încălzirea globală ameninţă serios omenirea.
Papa Francisc, care ne-a obişnuit deja cu militantismul său, a tras, zilele trecute, un semnal: omul pune în pericol Natura şi Creaţia. Veţi spune că nu-i o noutate şi chiar aşa este! Semnalul vine însă acum de la cea mai mare autoritate ecleziastică. Se conştientizează, cu alte cuvinte, că înaintea pericolului nuclear există unul zilnic, lângă noi, întreţinut de noi.
„Dimensiunea ecologică este o componentă obligatorie a responsabilităţii fiecărei persoane şi a fiecărei naţiuni” – atrăgea atenţia Suveranul Pontif. Sunt câteva obiceiuri nocive. De pildă, albiile râurilor sunt, de cele mai multe ori, la sate, pline de gunoaie, deşi în multe localităţi rurale primarii strâng, centralizat, gunoiul cu pubele la fiecare gospodărie. Se ştie: când se umflă firul acela de apă duce cu el fel de fel de resturi, unele generând baraje ce produc inundaţii locale.
În Piteşti am observat că s-au introdus, acolo unde perimetrele au permis, containere de diferite culori care îi îndeamnă pe riverani să depoziteze, separat, selectiv, ambalajele din sticlă, carton, gunoiul manager, resturile de plastic.
S-a făcut un calcul, acum ani buni în urmă, şi s-a ajuns la concluzia că, în Argeş, cantitatea de deşeuri generate este de 191876,888 tone.
După ani de tatonări, de insuccese în gestionarea modernă a deşeurilor, s-au realizat câteva lucruri. În primul rând, depozitul ecologic de la Albota. Apoi, acele spaţii vizibile mai ales în Ceair, care, închise, reduc cât de cât disconfortul celor care trec pe acolo. Păcat că aurolacii îşi cam bat joc şi transformă multe asemenea spaţii în altceva…
Cu deşeurile nu-i de glumit. Închei cu o cifră: activitatea de gestionare a deşeurilor în România are o pondere – se zice – de 10 miliarde de euro. Şi încă nu-i de ajuns! Un semnal de alarmă: cine a fost în Germania, în Suedia, de pildă, a văzut că în zona colectării deşeurilor din gospodării este o curăţenie exemplară. La noi, nu prea… Capitolul educaţie cetăţenească nu-i de neglijat!
