30 decembrie. Zi aparte, cu o încărcătură spirituala aparte pentru români în general și purtătorii numelui Andrei și Andreea în mod special. Ca de fiecare dată, sute de piteșteni s-au adunat pentru a-l cinsti pe Sf. Ap. Andrei, în parohia cu același nume din cartierul Trivale. Cum era de așteptat, evenimentul religios a avut o desfășurare atipică.

ÎMPĂRȚIȚI ÎN DOUĂ

Încă dinaintea începerii serviciului divin, forțele de ordine au descins la fața locului, poziționându-se conform unui plan riguros. După ora 8,30 au început să vină tot mai mulți credincioși însă doar primilor sosiți le-a fost permis accesul în incinta lăcașului de cult. Zeci de persoane au avut astfel „privilegiul” de a participa la slujbă din biserică dar și aici câțiva jandarmi vegheau pentru ca oamenii să nu stea înghesuiți si să respecte pe cât posibil o distanță rezonabilă chiar dacă, se-nțelege, e imposibil de atins „ținta” de 1,5-2 metri. Afară însă în curtea biserici au fost peste o sută de oameni care au îndurat cu stoicism frigul dimineții rezistând până la finalul slujbei. Alți numeroși credincioși au ascultat doar o parte a slujbei și au plecat repede, nemulțumiți de restricțiile impuse.

PREDICĂ ÎNĂLȚĂTOARE

Preoții Ioan Costache, Doru Dumitrescu și Alin Veteanu au oficiat slujba, în mijlocul lor aflându-se părintele Caliopie. Arhimandritul a rostit și cuvântul de învățătură în care a subliniat rolul determinant pe care l-a avut Sf. Apostol Andrei în istoria creștinismului în perioada sa de început și misiunea sa de propovăduire a Evangheliei lui Hristos în Dobrogea. Predica arhimandritului a mers la inima auditoriului, iar cuvintele înălțătoare emoționante au avut un efect uimitor si asupra credincioșilor de afară care nu au mai vociferat la adresa măsurilor pe care le cred abuzive, preferând să asculte predica într-o liniște desăvârșită.

FĂRĂ SF. ÎMPĂRTĂȘANIE!

Deși enoriașii parohiei erau obișnuiți să primească, un pachet cu alimente cum este tradiția strămoșească în ziua hramului unui locaș, preoții au luat decizia ca în actualul context, să nu mai împartă alimente. În schimb dreptcredincioșii nu au plecat cu mâna goală. Au fost pregătite 700 de icoane pe lemn în care este înfățișat Sf. Ap. Andrei. Pe tot timpul slujbei jandarmii care erau postați la intrarea în biserica au fost nevoiți să explice în permanență celor care voiau să intre în locaș că trebuie să se supună regulilor. Cei mai mulți înțelegeau deși au mai fost cazuri răzlețe de bătrâne puse pe harță care voiau cu tot dinadinsul să intre în Casa Domnului. Oamenii legii și-au păstrat calmul si nu au fost nevoiți să utilizeze forța. De câteva ori parohul Ioan Costache a ieșit în curtea lăcașului, a intrat in mulțime și a făcut apel la calm și la păstrarea distanței regulamentare. Totuși a existat un moment tensionat, drepcredincioșii fiind extrem de nemulțumiți când au aflat chiar de la preot că nu se mai pot împărtăși cu Sângele și Trupul Domnului Iisus Hristos. Rumoarea a străbătut mulțimea. Vestea le-a întristat inimile. Și a mușcat mai rău decât frigul dimineții.

SMERENIA POARTĂ UNIFORMĂ

Privită de la distanță, curtea bisericii părea „militarizată”. Masini ale forțelor de ordine la poartă, jandarmi peste tot, în biserică, la ușa, pe scări, pe alei, printre credincioși. Privirile lor aspre, cuvintele ferme, îndemnurile la respectarea distanței, au devenit parte din „peisaj” la hramul fiecărei biserici. După terminarea slujbei, tot ei au găsit soluția pentru ca fiecare om să poată ruga în biserică, formând două rânduri, unul al celor care intrau iar altul al celor care ieșeau din sfântul locaș. Deși reprezintă o instituție de forță a statului, dincolo de măștile negre și uniformă se ascund oameni. Iar ei, îndată ce slujba a luat sfârșit, și-au dovedit umanitatea. Mulți oameni bătrâni care de-abia se mișcau, au simțit mână caldă și puternică a jandarmilor care-i ajutau pe cei care urcau sau coborau greu scările din fața bisericii. Aceiași jandarmi care-i ordonaseră pe credincioși ieșeau din dispozitiv, își părăseau pozițiile stabilite confirm planului pentru a sări îndată în sprijinul vreunui vârstnic neputincios în care poate își vedeau proprii bunici. Când au mai rămas doar câțiva credincioși în biserică, jandarmii au rupt rândurile. Ca la un semnal, înțelegându-se din priviri, au intrat cu toții în Casa Domnului. Mai aveau ceva de făcut. Cu pas apăsat, militaresc, s-au îndreptat spre preotul Doru Dumitrescu. În fața lui și-au plecat capetele si au cerut să fie miruiți! Cu frunțile înmiresmate de Sf. Mir, s-au închinat cu evlavie, au făcut stânga-nprejur și au părăsit locașul de cult, urcând in mașini. Misiunea lor s-a încheiat. Și-au făcut datoria în fața puterii pământești. Dar nici de cea cerească nu au uitat.

Distribuie pe Facebook

Eduard Tomaziu

See Full Bio