Tot mai multe somităţi în ale economiei vorbesc despre o catastrofă a privatizărilor şi despre necesitatea reindustrializării României. Complexul petrochimic Arpechim Piteşti e un foarte bun exemplu în acest sens. „Mingea” e în terenul politicienilor. Dacă într-adevăr vor să repornească Arpechim, aceştia au la îndemână inclusiv soluţii mai dure. Întrebarea e dacă vor sau nu. Deocamdată, e vară…
În ediţia de vineri am prezentat pe larg despre strădaniile mai multor ingineri români, specialişti de prim rang în ale industriei chimice şi petrochimice, de a dovedi conducătorilor ţării că repornirea Arpechim este nu doar o necesitate imperioasă, ci şi un demers perfect posibil şi extrem de profitabil din toate punctele de vedere. Unul dintre aceşti specialişti este inginerul Mihail Georgescu, fost director al Arpechim.
Guvernul e ocupat cu altele
Specialiştii români au obţinut, în demersul lor, inclusiv girul prestigiosului for ştiinţific care este Academia de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR). Conducerea acesteia consideră că „repornirea platformei integrate (Arpechim, Divizia Petrochimică Bradu şi Oltchim Râmnicu-Vâlcea – n.r.) este varianta economică şi socială cea mai profitabilă”, inclusiv din punct de vedere social, nu doar economic.
Conducerea ASTR a mers mai departe, propunând Guvernului PSD să aprobe „implicarea specialiştilor din ASTR la găsirea celor mai bune soluţii economice”. Altfel spus, conştienţi că absolvenţii de universităţi de renume din Guvern, gen Spiru Haret, Nicolae Titulescu, Dimitrie Cantemir, Ecologică, Biologică etc, habar nu au să gestioneze o astfel de situaţie, specialiştii Academiei de Ştiinţe Tehnice se oferă, probabil benevol, să-i ajute, să le arate ce trebuie şi cum trebuie făcut pentru repornirea Arpechim.
De când ASTR a trimis o adresă în acest sens Guvernului (premier era renegatul de azi Sorin Grindeanu) au trecut mai bine de trei luni. Nicio reacţie guvernamentală. „O să mai încercăm şi la prim-ministrul Tudose”, zicea dl Mihai Georgescu, nedispus să se dea bătut aşa uşor.
„Nu trebuia vândut Arpechim!”
„Am spus-o de multe ori: Arpechim nu trebuia privatizat de maniera de care a fost. Am avut dintotdeauna o reţinere faţă de privatizările în sectorul energetic. Menţinerea unui control al statului în acest domeniu e o chestiune vitală. Nu dai aşa, cu una, cu două, resursele ţării pe mâna unor companii străine”, spunea dl Georgescu zilele trecute.
Din păcate, la începutul anilor 2000 (la putere era tot PSD, avându-l prim-ministru pe Adrian Năstase), statul român a vândut aproape tot ce se putea vinde în acest sector: distribuţia de gaz metan în toată ţara, Petrom cu complexul petrochimic Arpechim cu tot, mai toată distribuţia de electricitate etc.
Lucruri votate în Parlament cu amândouă mâinile de reprezentanţii tuturor partidelor politice, cu o singură excepţie: Partidul România Mare. „Ceea ce faceţi dumneavoastră azi, în Parlamentul ţării, este un act de înaltă trădare!”, declara, la vremea respectivă, liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor. Nu l-a luat nimeni în serios. Azi începem să-l luăm. Numai să nu fie cam târziu.
Privatizarea, proces distructiv
Prof. univ. dr. Dan Armeanu, de la Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti, o somitate în domeniu, o spunea pe şleau, încă de acum patru ani: „Privatizarea în România a fost un proces distructiv pentru dezvoltarea economică… şi a contribuit la dezindustrializarea ţării… Dacă acest proces de privatizare continuă…. fără a pune ceva în loc, atunci economia României nu are niciun viitor. Ţara nu poate să se dezvolte sustenabil fără… o strategie de termen lung de reindustrializare… Nu trebuiau făcute privatizările care au presupus şi exploatarea resurselor”, a conchis profesorul Armeanu, citat de revista Q Magazine.
Impact negativ asupra economiei
Analistul şi consultantul economic Melania Hăncilă, o altă voce cu autoritate incontestabilă în breaslă, împărtăşeşte, în linii mari, părerile dlui Armeanu. „Sunt de părere că privatizările companiilor de stat care activează în sectorul energetic vor exercita un impact negativ asupra economiei naţionale pe termen lung”, spunea dna Hăncilă, citată de Ziarul Financiar.
Dumneaei a respins şi ideea că unele companii din energie, cum a fost şi cazul Arpechim, au trebuit privatizate pentru că înregistrau pierderi: „…în România se tolerează de peste două decenii ca acestea să înregistreze pierderi din cauza slabei guvernanţe corporatiste şi a scurgerilor de profitabilitate susţinute de interesele politice… Nici Petrom nu era profitabilă pe vremea când era administrată de stat, pentru ca după privatizare să devină cea mai profitabilă companie românescă”, a mai spus dna Hăncilă.
Gura păcătosului
Însuşi fostul senator de Argeş Nicolae Văcăroiu, unul dintre cei care au pus umărul la privatizările de felul celor incriminate aici, a admis, ulterior, că acestea au făcut mult rău ţării. „…Din păcate, privatizările au fost în proporţie de 80% un eşec… Trebuie să recunoaştem că, din păcate, am distrus mult. Au dispărut industrii care au fost competitive dintotdeauna, cu exporturi de peste 80-90% în Vest. Cu prea mare uşurinţă, începând din ’90 încoace, am acceptat prea multe sfaturi de afară, spre binele nostru, şi binele a dus la situaţia de astăzi a României. Ar fi trebuit să vorbim despre o Românie cu un PIB de trei ori mai mare decât cel de astăzi”, a admis dl Văcăroiu.
Completat de un alt economist de marcă, Daniel Dăianu, care recunoaşte şi dânsul că „în anumite domenii strategice, cum ar fi energia şi resursele naturale, statul trebuie să deţină controlul”.
Cine corectează greşelile?
Că s-a făcut mult rău prin anumite privatizări – cea a Petrom a adus cu sine punerea pe butuci a complexului petrochimic Arpechim – o recunosc deja mai multe voci, inclusiv ale celor care au fost implicaţi în ele. Firesc ar fi să urmeze repararea, corectarea a ceea ce mai poate fi reparat.
Specialiştii din jurul dlui Mihail Georgescu sunt gata să ajute în acest sens. Alianţa de la Putere, însă, nu pare să fie interesată de subiect, deşi, nota bene, dl Georgescu e membru PSD. Încă nu e târziu. Poate după vacanţa parlamentară. Dl Georgescu şi camarazii domniei sale din Academia de Ştiinţe Tehnice încă mai trag nădejde că vor demara demersurile de repornire a Arpechim.
Sorin SIMION
2 Comentarii
un fost petrochimist
Este in parte corect ce se prezinta in acest articol. Este adevarat ca Oltchim trebuie sa functioneze integrat cu Arpechim.Este incorect spus ca Arpechim in perioada 2000-2004 a fost pe pierderi.Sunt de acord ca nu trebuiau incredintate rezervere de titei din subsol.dar de ce nu se spune cat ar costa repornirea instalatiilor din petrochimie si rafinarie?Cine finanteaza cu 350-400 milioane de euru repornirea Arpechim(petrochimie si rafinarie).De unde se aduce personal calificat(circa 3000-4000 muncitori) pentru repornirea si functionarea in siguranta a instalatiilor?Este usor sa dai din gura fara a mentiona si sursele de finantare!!!
S. Simion
Afirmaţia că Arpechim a avut pierderi nu ne aparţine nouă, ci unuia din experţii citaţi. Suma necesară repornirii Arpechim am menţionat-o în textul pe aceeaşi temă, publicat cu o zi înainte. Specialiştii ASTR au calculat-o. Problema personalului a lămurit-o tot cu o zi înainte dl Mihail Georgescu. Iar sursa de finanţare trebuie să fie statul. Dacă vrea industrie.