# Sub ochii noştri dispare faptul folcloric!
Ştiaţi că Argeşul face parte din principalele zone folclorice ale României, alături de Crişana, Banat, Ţara Moţilor, Ţara Oaşului, Dobrogea, Moldova, Bucovina, Oltenia şi Ţinutul Mehedinţi şi zona Harghitei? Acest lucru l-am aflat la emisiunea „Subiect de presă” de la „Antena 3” Piteşti, realizată de Cristina Munteanu şi Mihai Golescu, invitatul ediţiei fiind Sorin Mazilescu – lector universitar şi doctor în folclor – cel care a fost, până în urmă cu vreo doi ani, directorul Centrului de Creaţie Populară din Argeş, instituţie îngropată, din păcate, de autorităţile judeţene.
Folclorul reprezintă fundamentul nostru ca naţiune. Folclorul nu are timp, el există dinainte să fi fost descoperit sau cercetat. Este o ramură a cunoaşterii, cuprinde trăirile oamenilor, o parte din lumea reală, este ca un ecou, o strigare a problemelor ce încearcă umanitatea.
Folclorul, ca portret al naţiunii, se conturează şi capătă greutate în urma fenomenelor de cultură populară. Iar manifestările disciplinelor care sunt înrudite folcloristicii şi-au păstrat o anumită integritate fie şi atunci când vorbim despre un spaţiu mai puţin autohton.
Ceea ce ar putea să preocupe societatea în zilele noastre este conservarea şi susţinerea acestui act. Pentru că această parte a culturii e ceea ce ne-a mai rămas autentic. Păstrarea ei ca într-o formă de relicvă ar putea să o scutească de alterare din pricina influenţelor externe, astfel putând dăinui în spaţiul în care a luat naştere.
Din nefericire, Argeşul este singurul judeţ din România care nu mai are un Centru Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale – pe scurt, un Centru al Creaţiei Populare. Această instituţie (bine) condusă de Sorin Mazilescu a fost desfiinţată în urmă cu vreo doi ani printr-o… gafă a autorităţii judeţene. Tezaurul folcloric al judeţului a rămas în voia sorţii. Cu prilejul emisiunii am aflat că o parte a arhivei foto-video a fost depozitată în podul Şcolii Populare de Arte şi Meserii Piteşti (materialele fiind ţinute în te miri ce condiţii!). Alte documente preţioase au fost preluate (aşa cum era şi normal să se întâmple!) de instituţia care i-a pus cruce Centrului Creaţiei Populare (vorbim de Centrul Cultural Judeţean Argeş).
Mihai Golescu: „Poate că are un nume predestinat: Sorin Mazilescu a fost… mazilit la Casa Creaţiei. Dar pentru mine a fost şi rămâne o mare întrebare: cum poţi să desfiinţezi o instituţie care aduce creaţia populară în prim-plan şi ne legitimează dincolo, în creuzetul european? Ne lăudăm peste tot cu folclorul şi desfiinţăm Casa Creaţiei, care se ocupă cu conservarea şi valorificarea lui? Nu putem vorbi despre cultură cultă dacă nu vorbim de folclor. Sub ochii noştri dispare faptul folcloric! Mai supravieţuieşte folclorul? Ce facem să nu dispară?”
Sorin Mazilescu: „Eu am certitudinea că peste zeci de ani vom vorbi de un folclor transformat. Nu este vorba că va dispărea vreodată folclorul. El însuşi se transformă; este firesc, este normal. Şi satul românesc se transformă. Trebuie să mergem înainte, pentru că altfel nu avem cum. Am spus şi repet: pe lângă faptul că la ţară oamenii au nevoie de apă, de canalizare, de o viaţă mult mai bună, trebuie să ne identificăm şi să vedem şi această hrană spirituală. Facem ceva pentru ea? Care este baza? Ce se întâmplă la întâlnirile cu fiii satului, cu zilele de comună? Cu ce ne legitimăm? Cu lucrurile acestea. Cu tot ceea ce ţine de folclor. Folclorul s-a transmis pe cale orală, din generaţie în generaţie, de la bunici la nepoţi şi aşa mai departe. Nu putem noi să punem stăpânire pe o zonă, mai ales a folclorului, şi să spunem că asta e creaţia mea. Se numeşte colportor. O aud şi o transmit mai departe, dar o şi interpretez şi de aici se creează diferite nuanţe. În zona rurală, ţăranul care a trăit şi a simţit a adăugat, a dăruit din tot sufletul… În Argeş sunt şi enclave culturale, unde folclorul este viu”.
