- Lucrările la necropola regală au început din 2013, cu fonduri la discreţie, dar încă sunt departe de a fi gata
Fierbere mare în Cetatea Basarabilor. Şi la propriu, prin temperaturile greu de suportat din ultimele zile, şi la figurat, prin pregătirile care se fac pentru ca sicriul cu trupul neînsufleţit al Reginei Ana să fie aşezat acolo unde era demult stabilit. Din păcate, lucrările la necropola regală tărăgănează din 2013 încoace
După o viaţă pe cât de frumoasă pe atât de grea şi de zbuciumată, la capătul celor 92 de ani cât i-a rânduit Dumnezeu să trăiască pe acest pământ, Regina Ana şi-a dat ultima suflare în urmă cu două zile, departe de pământul românesc, în Elveţia. Vestea i-a întristat nu doar pe nostalgicii monarhiei sau pe cei care şi-ar dori ca România să redevină ce a fost cândva, ci şi pe români în general, deoarece dispare astfel un simbol. Argeşenii şi muscelenii în mod special, fie că sunt sau nu adepţii monarhiei, se simt oarecum legaţi sufleteşte de Casa Regală, prin faptul că regii şi reginele României îşi dorm somnul de veci în incinta Catedralei Arhiepiscopale de la Curtea de Argeş. Această apropiere fizică de locul în care se află rămăşiţele pământeşti ale făuritorilor de istorie şi unitate naţională a făcut ca şi membrii Casei Regale, indiferent de rangul lor, să fie primiţi în ultimii 20 de ani cu multă dragoste pe meleagurile noastre.
Ideea necropolei regale
Mulţi dintre cei care mergeau să se roage la racla cu moaştele Sfintei Filoteea se opreau cu evlavie, pentru câteva clipe, şi-n dreptul plăcilor de marmură albă sub care se odihnesc regii şi reginele ţării şi aprindeau o lumânare pentru sufletele lor. Ca o continuare a tradiţiei, cu toţii credeau că şi trupurile Regelui Mihai şi al iubitei sale soţii vor fi aşezate tot acolo. Spaţiul era insuficient pentru amenajarea altor morminte, astfel că s-a luat decizia construirii unei necropole regale. În ultimii zece ani, reprezentanţi ai Casei Regale, în speţă Principesa Margareta şi Principele Radu, au vizitat în mai multe rânduri Mănăstirea Argeşului, unde s-au recules la mormintele regale, dar şi-au arătat şi preocuparea pentru viitoarele locuri de veci. Din discuţiile pe care le-au avut cu mai marii Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului s-a născut ideea construirii unei necropole.
Protocol binecuvântat
S-a creionat astfel un proiect îndrăzneţ care, dincolo de tot ce presupune ridicarea unei asemenea construcţii, avea o particularitate: lăcaşul trebuia să fie gata cât mai repede, pentru că starea de sănătate a Regelui Mihai se înrăutăţea. În aceste condiţii s-a încheiat un parteneriat între Casa Regală şi Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului pentru realizarea edificiului. Lucrurile s-au derulat cu viteză sporită din raţionamentul pe care l-am amintit, a fost găsit terenul necesar, aproximativ 900 mp în apropierea porţii principale a Mănăstirii Argeşului, s-a întocmit proiectul, toată documentaţia necesară şi s-a ales, simbolic, şi un hram adecvat pentru viitoarea necropolă: Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, cu trimitere directă la numele Regelui Mihai, a cărui viaţă a stat sub ocrotirea Arhanghelului Mihail. Acest protocol scris dintre cele două instituţii, Casa Regală şi Arhiepiscopie, a primit binecuvântarea Patriarhului Daniel. La nivel înalt, toată lumea a primit cu bucurie vestea ridicării unei necropole la Curtea de Argeş, inclusiv membrii guvernului, ea fiind de importanţă naţională pentru istoria noastră. Tocmai pentru că a existat atâta deschidere din partea tuturor factorilor de decizie, nu s-a pus nicio clipă problema cheltuielilor aferente. De altfel, construcţia, deşi se întinde pe aproape 900 mp, nu presupune nicidecum extravaganţă sau elemente arhitectonice ieşite din tipar. Nici prin înălţime nu este impunătoare: are doar 27 de metri, cu mult sub înălţimea Catedralei aflate la mai puţin de 200 de metri distanţă.
Arhiepiscopul a recunoscut contribuţia familiei regale la întocmirea proiectului: „Au vrut ca modestia să caracterizeze această necropolă…”
Secretomanie totală
Deşi ideea iniţială a fost cea a construirii unei necropole regale, la nivelul conducerii Arhiepiscopiei s-a considerat că ar fi momentul oportun pentru ca racla cu trupul neputrezit şi înmiresmat al Sfintei Filoteea să fie aşezat în „casă nouă”. Astfel a apărut ideea amenajării unui altar dedicat sfintei chiar în incinta necropolei. După ce fundaţia a fost turnată, o declaraţie arhierească avea să stârnească imediat nedumerirea dreptcredincioşilor: „Câte lucrări miraculoase a făcut Sfânta Filoteea, câte minuni a săvârşit aici la Argeş şi tocmai ea să nu aibă un loc al ei, un altar în care să fie cinstită aşa cum se cuvine…” Mulţi s-au întrebat imediat, însă, de ce paraclisul în care se află de atâta amar de vreme este considerat inadecvat, de ce nu i-a fost construit un loc separat până acum şi, în ultimă instanţă, unele voci au contestat chiar ideea punerii laolaltă a osemintelor regale cu moaştele Sfintei Filoteea, chiar dacă, evident, sunt despărţite de-un spaţiu de câţiva metri. Dincolo de toate comentariile mai mult sau mai puţin îndreptăţite, cert este că lucrările au demarat. Era începutul anului 2013. Problema fondurilor necesare nu s-a pus nicio clipă, Casa Regală împreună cu Arhiepiscopia unindu-şi eforturile pentru ca zidurile necropolei să se înalţe cât mai repede. Timpul a trecut cu repeziciune, iar lucrările efective se desfăşurau dincolo de privirile iscoditoare ale curioşilor, gardurile înalte de tablă împiedicând pe oricine să se apropie sau să fotografieze. A surprins, însă, secretomania în care a fost învăluită această construcţie, care s-a aflat sub coordonarea părintelui Caliopie Ichim, consilier eparhial cu vastă experienţă în domeniul patrimoniului şi al lucrărilor de tot felul, ridicarea bisericilor sau restaurarea lor.
Întârzieri nepermise
Nimeni nu a contestat calităţile de bun organizator ale părintelui Caliopie şi chiar şi familia regală avea să descopere capacitatea preotului consilier de a duce în mod desăvârşit lucrarea la bun sfârşit. Nu doar cei care locuiesc în Curtea de Argeş, ci şi pelerinii veniţi de departe constatau cu surprindere că ritmul în care se desfăşoară lucrările este prea lent, în mod inexplicabil. Ultimele ierni nu au fost nicidecum cumplite ca pe vremuri, ba din contră, temperatura permitea continuarea anumitor lucrări, măcar în interior. Principesa Margareta şi soţul său au venit în câteva rânduri la Curtea de Argeş pentru a vedea ce s-a mai făcut şi au ţinut în permanenţă legătura cu Arhiepiscopia pe această temă. Au primit asigurări că totul se desfăşoară conform graficului. Numai că, anul acesta, cei responsabili de lucrare au simţit din plin presiunea Casei Regale. Elementul „neprevăzut” şi-a jucat rolul său. Regele Mihai a căzut la pat grav bolnav, în stare terminală, după cum declarau medicii. Preocuparea familiei regale pentru locurile de veci din incinta necropolei s-a transformat în îngrijorare dusă la cote maxime. Constructorii şi-au înteţit eforturile, au mărit viteza de lucru, iar părintele Caliopie şi alţi preoţi şi monahi de la Curtea de Argeş au înălţat rugăciuni pentru ca Dumnezeu să-i îngăduie Regelui Mihai să mai trăiască până când necropola va fi gata. Numai că El spune în Scriptură: „Mă îndur de cine Mă îndur şi Mi-e milă de cine Mi-e milă!” Când toată lumea se aştepta mai puţin, sufletul Reginei Ana a fost cerut în Ceruri.
„Judecata de Apoi” peste zece zile!
La grea încercare sunt puşi acum cei responsabili de această zidire! Oficial au fost date asigurări că mormântul destinat Reginei Ana este gata, însă oricine priveşte construcţia, fără a fi specialist, îşi dă seama că lucrările sunt departe de a fi finalizate, la aproape patru ani după începerea lor! De amenajarea exterioară a necropolei, conform proiectului, nici nu poate fi vorba şi nici în interiorul lăcaşului se pare că lucrurile nu stau prea bine. Se munceşte de zor, zi şi noapte, şi probabil că, până la ora înmormântării, locul de veci în care va fi aşezată Regina Ana va fi gata. Acum necropola de la Curtea de Argeş a devenit loc de interes general şi însuşi Patriarhul Daniel, care va fi prezent la ceremonia înhumării, a cerut telefonic amănunte. Cum în continuare necropola este învăluită în mister şi nimeni nu e darnic în declaraţii, la bursa zvonurilor se spune că tocmai stadiul inadecvat al lucrărilor a determinat familia regală să programeze înmormântarea peste zece zile! Iar cel responsabil de lucrare, indiferent de numele lui, îşi joacă o carte mare. Dacă totul va fi bine pe 13 august, va primi felicitări din partea Patriarhului Daniel, dacă nu, îşi va lua traista la spinare şi va pleca, pierzându-şi urma…
Eduard TOMAZIU
Un Comentariu
joni
pai poate ca DNA ul ar trebui sa faca lumina si in interiorul BOR ca prea au devenit stat in stat si ruleaza miliarde fara a plati impozite iar tara arde