Datele statistice pot fi reci şi seci, mai ales dacă sunt privite de un ochi neavizat. Dar conţine elemente concrete care arată unde te afli la un moment dat şi care este direcţia. Ce nu spune statistica sunt cauzele care generează anumite fenomene. În ceea ce priveşte judeţul Argeş, vom vedea în cele ce urmează cum consumismul ne-a prăvălit din punct de vedere economic şi am ajuns să importăm aproape orice!
Noroc cu Dacia!În Argeş, aproape totul se învârteşte în jurul Dacia, uzina care generează cele mai mari exporturi din România. Acest lucru permite judeţului să aibă balanţa de import-export pe plus în favoarea vânzărilor. Fără Dacia, însă, ar fi vai şi amar de noi! Concret, în luna martie 2018 (ultima pentru care există date disponibile), exporturile de mărfuri ale Argeşului au însumat aproximativ 572,1 milioane euro, în vreme ce importurile au fost în sumă de 420,6 milioane euro. Aşadar, avem un excedent de aproape 150 milioane euro. O analiză atentă ne arată însă că ponderea semnificativă (86%) în valoarea totală a exporturilor a fost deţinută de mijloacele de transport (61,7%) şi maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (24,3%). Topul principalelor cinci ţări partenere ale judeţului Argeş în luna martie 2018 la export a fost următorul: Franţa (22,8%), Federaţia Rusă (9,3%), Germania (8,6%), Maroc (8,2%), Turcia (6,1%).
Mai producem şi noi ceva?
În locul marilor combinate de odinioară, în Argeş a explodat piaţa imobilară şi au luat avânt reţelele de prăvălii şi superprăvălii (marketuri, mă rog, că acum prăvălie sau magazin nu mai spune nimeni). Se mai fac, firav, şi investiţii în unităţi de producţie (la Piteşti, Oarja, Mioveni şi Căteasca), dar acestea tot nu pot înlocui pierderile grele din capitalismul de factură românească de după 1989. Cînd privind mai atent structura importurilor, constatăm că peste 40% aducem în judeţ maşini. De asemenea, aducem din străinătate produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (am pus pe butuci platforma Arpechim, ce să-i faci?), produse minerale (am închis minele din zona Câmpulung), produse de lemn (problema este că radem pădurile, exportăm buşteni la preţuri mici şi importăm mobilă făcută cu lemnul nostru, dar la preţuri mari), animale vii şi produse animale (ţăranii nu mai cresc animale, iar de fermieri „avem grijă” cu episoade suspecte de pestă porcină, boala vacii nebune sau gripă aviară), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (Rolast-ul l-am transformat în agenţie… imobiliară!) Am pus la pământ „Argeşeana”, iar acum importăm încălţăminte; tăbăcarii nu mai sunt la modă, dar aducem din afară piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea. Importăm până şi deşeuri de hârtie sau de carton, hârtie şi carton şi produse produse vegetale (fermele şi terenurile agricole ne sunt cumpărate tot mai mult de către străini). Cât despre topul principalelor cinci ţări partenere ale judeţului Argeş în luna martie 2018 la import, acesta a fost următorul: Franţa (19,7%), Turcia (10,9%), Germania (10,6%), Spania (8,3%), Italia (7,4%).
