Cunoscuta cântăreață de muzică populară și de petrecere, Doina Mihalcea conducea liniștită autoturismul pe strada Constache Negri din Pitești. În dreptul podului de cale ferată de la intrarea în Parcul Ștrand a văzut în lumina farurilor multă lume adunată la trecerea de pietoni. Nu a dat mare importanță faptului dar a încetinit și peste alte câteva clipe s-a hotărât să oprească. Curioziteatea a împins-o spre locul în care, a presupus, avusese loc un accident. Dar parcă și altceva o atrăgea ca un magnet într-acolo. S-a apropiat de mulțime, s-a strecurat printre oameni și a încercat să afle ce se întâmplase. Pe caldarâm zăcea un bărbat însângerat. În semintunericul serii, artista a reușit să deslușească chipul bietului om care nu mai avea suflare. Era…propriul ei tată!!! Tragica întâmplare a avut loc în seara zilei de 2 octombrie a anului 2008.
Constantin Mihalcea un as al acordeonului, o adevărată „vedetă” locală înainte de 1990 când umplea sălile de spectacol, cunoscut pentru măiestria cu care stăpânea acest instrument care făcea deliciul petrecerilor și al nunților. Își crease un nume și făcea parte din pleiada instrumentiștilor vestiți, precum ceilalți artiști din marele neam Mihalcea. Constantin era un monument de modestie și de o noblețe sufletească pe care cei care l-au cunoscut și-o mai amintesc și astăzi.
Întreaga lume artistică și lăutărească din județul Argeș a fost îndoliată și îngrozită de modul brutal în care Constantin Mihalcea și-a încheiat viața care-i număra 74 de ani, izbit cu capul de asfaltul unei străzi. Se îndrepta spre casa sa de pe strada Ștrandului și a traversat regulamentar pe trecerea de pietoni. A parcurs aproape toată lățimea străzii și mai avea doar doi pași de făcut pentru a ajunge pe trotuar. Însă o mașină care venea din direcția Târgul din Vale l-a lovit în plin. Sărmanul artist nu a supraviețuit. Avea să îi fie fatală lovitura la cap. Paloarea morții i s-a așternut pe obraji îndată. Mâinile, minunatele lui mâini care ținea acordeonul cu care și-a crescut cei patru copii, erau de nerecunoscut. Însângerate, contorsionate, inerte. O viață frântă brusc din cauza unui șofer care nu a încetinit la trecerea de pietoni.
Astăzi, câțiva dintre vechii lui colegi din orchestra „Doina Argeșului” de de vremuri, au venit și au aprins lumânări la cripta sa. Mâine vor ajunge și alții așa cum fac de fiecare dată în ziua de 15 februarie. Această zi avea o semnificație aparte. Era ziua de naștere a artistului și cum se obișnuia pe atunci, în anii ’70, ’80, înainte de Revoluție, petrecerile țineau precum nunțile, de sâmbătă până…marți! Aniversatul înconjurat de prieteni și colegi de breaslă, se bucura de dragostea și prețuirea lor iar la randu-i le întorcea vizita când erau ei cei aniversați. O atmosferă deosebita, dintr-o lume demult apusă, a Piteștiului de odinioară în care regretata Tita Barbulescu, maestrul Ciontică, Marin Mihalcea, Constantin Mihalcea și mulți alții făceau mai frumoasă viața piteștenilor și argeșenilor, în ciuda anilor cenușii ai regimului comunist. Acum sunt cu toții pe alt tărâm. Unii dintre ei își dorm somnul de veci în cimitirul Sf. Gheorghe acolo unde, mâine se vor aprinde multe lumânări pe lespedea rece a criptei lui Constantin Mihalcea cel care nu este dat uitării și care trăiește încă în inimile celor care l-au cunoscut îndeaproape.
