Pauza forțată impusă de pandemia COVID-19 a pus căluș industriei din Argeș. De parcă nu ar fi fost de ajuns această criză, se prefigurează un dezastru și în domeniul agriculturii, seceta cruntă punând în pericol culturile fermierilor argeșeni. Cu ajutorul unor primari argeșeni am zugrăvit tabloul ogoarelor suferinde din zona de șes a județului.
Pământul din grădină, ca nisipul
Niculae Vidan (Ștefan cel Mare): „Seceta destul de accentuată afectează toate culturile. Producția la grâu este, după primele estimări, la jumătate diminuată față de cea de acum un an. Culturile de porumb și floarea-soarelui sunt și ele compromise din cauza lipsei precipitațiilor. Se alege praful de tot dacă nu plouă într-o săptămână, maximum două. La mine în grădină, pământul e afânat are componeța nisipului.”
Grâul, rapița, orzul- în pericol
Georgel Burcea (Râca):„O mare parte din culturile de toamnă este compromisă din cauza secetei. Există riscul să fie afectate și culturile de primăvară. De vină este lipsa precipitațiilor. Grâul, rapița, orzul, chiar și porumbul sunt în pericol dacă nu plouă într-o săptămână, cel mult două, să zicem, până la Rusalii.”
Fermierii intră în stres
Ionuț Râcanu (Căldăraru): „Deocamdată încă suntem bine, fiindcă plantele consumă din rezerva de umiditate, dar fiecare zi care trece fără ploaie este un motiv de îngrijorare. Lipsa precipitațiilor imediate și însemnate, de cel puțin 15-20 litri/mp, ar putea avea efecte negative asupra cantității și calității producției. Grâul are nevoie de apă. Ne rugăm la Dumnezeu să plouă cât mai repede. Dacă nu se întâmplă asta în câteva zile, intră în stres și fermierii care și-au făcut treaba la modul conștient, investind în tehnologii agricole.”
Deficite de umiditate în sol
Din cauza lipsei apei din sol, au de suferit nu numai speciile de câmp, ci și pomii sau vița-de-vie. În Săptămâna Mare, Administrația Națională de Meteorologie transmitea că în Muntenia, regiune în care se află și județul Argeș, se înregistrează „deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată, puternică și extremă). Iar referitor la conținutul de apă din sol, arăta că „pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, prezintă valori scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă), în cea mai mare parte a Munteniei.
Ritualuri magice
Pentru că ploaia aducea bunăstare în gospodăriile țărănești, practicarea ritualurilor de aducere a precipitațiilor erau importante în viața satului românesc. Dintre ritualurile practicate pentru dezlegarea cerului și aducerea ploilor cele mai cunoscute sunt Paparudele, Caloianul și Udătoarea. „Paparudă rudă,/Vino de ne udă,/Ca să-nceapă ploaie,/Să curgă șiroaie,/Cu găleata, leata,/Peste toată gloata…„
Ajutorul divin
Istoria consemnează mai multe procesiuni cu moaștele Sfintei Filoteia de la Curtea de Argeș pe timp de secetă, iar tradiția spune că prin mijlocirea în fața lui Dumnezeu a plouat, iar roadele au fost bogate.
Setea de… irigații
Revenind la cele… lumești, Ministerul Agriculturii a lansat Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020 unde este prevăzută reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii din amenajările declarate viabile. În Argeș, irigarea culturilor se poate face doar într-o singură amenajare repusă în funcțiune după 20 de ani (e vorba despre sistemul Căteasca-Teiu), prin preluarea apei cu motopompele din canalele de aducţiune pe baza contractelor sezoniere. Apa e gratuită până la stația de pompare. Chit că se asigură accesul direct al fermierilor la apa de irigat, în acest fel se pot uda în jur de 2.160 ha în tot judeţul! Adică foarte puțin din întregul terenului agricol din Argeș. Suprafețe întinse de pământ rămân în continuare la mâna vremurilor și la mila vremii…
(N.G.)
