Una dintre cele mai vechi şi prestigioase instituţii educative din Piteşti este Palatul Copiilor, care recent şi-a deschis porţile pentru sute de cursanţi. Din păcate, sala cea mare se află într-o stare avansată de degradare, iar atenţia este acum îndreptată spre primarul Cristian Gentea, de la care este aşteptat un ajutor urgent. Îl va da?

O iniţiativă bună, dar…

În cadrul natural mirific al pădurii Trivale se află edificiul în care au deprins cunoştinţe ori abilităţi artisitice sau sportive generaţii de elevi ai şcolilor din tot Piteştiul, ba chiar şi din comunele învecinate. „Palatul Pionierilor”, cum mai era numit în vremea regimului comunist, a fost la vremea lui modalitatea perfectă pentru petrecerea timpului liber de care dispuneau elevii, în condiţiile în care tehnologia din zilele noastre nu era atunci nici în povestirile SF. 

Cu toate că vremurile s-au schimbat profund, Palatul Copiilor de astăzi şi-a păstrat statutul şi continuă să atragă în fiecare an sute de copii. Instituţia s-a adaptat schimbărilor din societate şi, pe lângă cursurile clasice existente, au fost organizate cercurile de limbi străine, de informatică şi altele, în raport de cerinţele actuale. În total, în toamna aceasta, Palatul Copiilor a deschis noul an şcolar cu peste 30 de cursuri, o ofertă impresionantă structurată pe domenii cultural-artistice, tehnice, sportive. Cum toate cursurile sunt gratuite, interesul părinţilor este enorm. Pentru că tot ne-am referit la trecut, precizăm că, în urmă cu aproximativ 40 de ani, s-a decis să se mai construiască, în prelungirea clădirii iniţiale a Palatului, o sală încăpătoare. Iniţiativa a fost excelentă, aici aveau loc serbări de Crăciun şi de final de an şcolar şi tot aici se desfăşurau anumite spectacole de teatru şi dans. 

…se alege praful! 

Anii şi-au pus amprenta asupra acest corp de clădire „adăugat”. Se presupune că materialele folosite, îmbinarea neadecvată tehnic între zidul vechi al clădirii şi cel nou ori alte cauze au făcut ca, încet, dar sigur, pereţii sălii să se degradeze. Au apărut mici fisuri, imobilul suportând şi cutremurul din 1977, dar şi seismele mai mici, precum cel din 1990. Nu în ultimul rând, se bănuieşte că şi dansurile populare, extrem de ritmate, au dus, prin vibraţiile repetate, la accentuarea fisurilor. Aici elevii învăţau şi dans contemporan, gimnastică (acro dans), precum şi dans modern. Până în acest an, în sală erau organizate cursurile enumerate în condiţiile în care degradarea zidurilor nu era atât de vizibilă. Doar mici crăpături discrete. 

Ce s-a întâmplat însă în ultimele luni, pe perioada vacanţei mari, nimeni nu ştie. Când se făceau pregătirile pentru începerea noului an şcolar, s-au constatat stricăciunile care, în mod ciudat, se schimbă de la o zi la alta! În fiecare dimineaţă, cadrele didactice văd cum, la un interval de doar câteva ore, se aşterne un nou strat de praf pe parchet! Deşi se curăţă, evident, a doua zi suprafeţele respective sunt la fel, pline de mizerie căzută din pereţi, pentru că zidurile se macină permanent. În acest ritm nu este departe momentul în care bucăţi mari de zid se vor desprinde din tavan, el fiind brăzdat de fisuri mai mari sau mai mici. 

O măsură drastică

La 1 septembrie, conducerea Palatului Copiilor a a fost preluată de  profesoara Corina Alina Voicilă. Paradoxal, aceasta preda exact specialitatea în cauză: dansul. Cunoştea mai bine ca oricine problemele sălii în care a activat atâţia ani şi nu a rămas pasivă. Prima decizie pe care a luat-o în calitate de director, chiar în ziua numirii în funcţie, a fost drastică: închiderea sălii! Cu durere în suflet, a dat dispoziţia, dar a pus mai presus siguranţa copiilor care ar fi urmat să intre acolo. În jur de o sută de elevi s-au înscris la cursurile repective, iar directoarea a găsit urgent o soluţie. De compromis, ce-i drept, dar eficientă. A încheiat parteneriate cu câteva şcoli din Piteşti, iar acestea pun la dispoziţie sălile de sport în care se desfăşoară programul de instruire artistică oferit de profesorii Palatului. 

„Cheia” e la… Cristian Gentea” 

Faţă de celelalte instituţii de învăţământ, cum ar fi şcolile, Palatul Copiilor nu „ţine” de Primăria Piteşti, iar administraţia locală nu are niciun fel de obligaţie. Totuşi, fiind vorba despre sute de copii piteşteni, aleşilor locali le revine măcar obligaţia morală de a se interesa de bunul mers al lucrurilor. În cazul de faţă, se impune, desigur, reparaţia urgentă a sălii, iar conducerea Palatului Copiilor, prin intermediul Inspectoratului Şcolar, va obţine sumele necesare de bani de la Ministerul Educaţiei, cum se întâmplă şi în situaţii similare din ţară. Totuşi, după cum precizează prof. Corina Alina Voicilă, „cheia” rezolvării se află în acest moment la primarul Cristian Gentea. De la edilul-şef se aşteaptă o implicare totală. 

În acest sens, pe 21 septembrie a fost depusă la primărie o solicitare pentru o expertiză tehnnică şi pentru un studiu de fezabilitate. A fost lăsat şi un memoriu însoţit de fotografii reprezentative cu zidurile crăpate. După expertiză şi studiul de fezabilitate, dosarul va ajunge pe masa mai marilor ministerului de resort, iar directoarea Voicilă este convinsă că vor fi alocate fondurile necesare. Dar rapiditatea cu care vor începe lucrările ţine, iată, de edili, de primarul Cristian Gentea şi de consilierii locali, care sunt „răspunzători” de parcurgerea primei etape. De ei depinde, susţine directoarea, cât de aproape sau departe este ziua în care elevii piteşteni,  răspândiţi acum prin sălile de sport ale şcolilor, se vor reîntoarce la Palatul lor. 

Distribuie pe Facebook

Eduard Tomaziu

See Full Bio