Cred că, la Goleşti, săptămâna trecută, Grupul de iniţiativă, din care fac parte academicieni, profesori universitari de maximă competenţă în domeniu, oameni respectaţi, lideri de opinie din domenii de creaţie diferite – teatru, muzică, film, oameni de televiziune, cercetători – creatori de valori i-aş numi – a lansat un proiect revoluţionar: „Respect pentru valorile naţionale”.
Din Argeş – veche vatră de istorie, de cultură, locul de baştină al unor mari bărbaţi de stat, ca Brătienii, ctitori de ţară – a plecat un semnal, un avertisment, o chemare patriotică. În plină criză morală, pe care o traversează, azi, România, Grupul de iniţiativă atrage atenţia şi cheamă forţe naţionale care să i se alăture, pentru a contracara lipsa de respect faţă de valori perene, identitare, pentru românism: „S-a cristalizat – se spune în APEL – şi s-a impus o cultură perversă, bazată pe fraudă, corupţie şi impostură, ce a subminat încă o dată afirmarea adevăratelor valori naţionale„.
Demersul argeşean, patronat de Consiliul Judeţean, vine într-un moment delicat prin care trece ţara şi după un APEL al Academiei Române, din februarie a.c. (semnat de 82 de academicieni), numit IDENTITATE, SUVERANITATE şi UNITATE NAŢIONALĂ. Redăm un citat din acest APEL, pentru că presa l-a trecut la… „etc”, făcând loc falselor evenimente:
„Îngrijoraţi de evoluţiile interne şi internaţionale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continuă şi alarmantă încercare de erodare a identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României, cu multe acţiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate «corectitudini politice», dar şi cu multe acţiuni îndreptate direct împotriva Statului şi Poporului Român (rescrierea tendenţioasă, lacunară sau chiar mistificatoare a istoriei, denigrarea simbolurilor naţionale, subminarea valorilor şi instituţiilor fundamentale, sabotarea viitorului, dezmoştenirea generaţiilor care vin după noi prin vânzarea pământului, a resurselor solului şi subsolului, prin defrişări masive, prin înstrăinarea sau falimentarea unităţilor economice, prin degradarea învăţământului şi a sistemului sanitar, prin politizarea excesivă a tuturor subsistemelor statului şi societăţii, ceea ce are ca efect deprofesionalizarea, confuzia valorilor, corupţia, lipsa de eficienţă, apariţia unor tensiuni sociale)…”
Sâmbătă, la Goleşti, s-a ţinut o lecţie de patriotism, s-a atras atenţia instituţiilor statului asupra pericolului „destructurării din temelii a întregului sistem de norme şi valori”. S-a vorbit despre naţionalism şi românitate, despre naţiune şi valorile ei identitare, despre necesitatea ridicării prin spirit, despre idealul devenirii ca naţiune culturală. Au fost conturate pericolele cauzate de eliminarea, din manualele şcolare, a unor repere ale istoriei noastre, de fenomenul de adamism – acela de a începe mereu altceva şi de a nu termina un proiect.
Şi o întrebare răscolitoare: înaintaşii noştri au avut trei proiecte mari – Unirea Mică, Independenţa şi Unirea cea Mare – noi la ce proiecte pentru ţară lucrăm? Ideile din această dezbatere sunt mari semnale de alarmă, propuneri pentru redobândirea încrederii în viitor. Se cuvine să revin asupra lor în numerele viitoare.
