În Oraşul Regal avem câteva „perle” cu care ne mândrim: Mănăstirea Argeşului, ruinele de la „Sân Nicoară”, Biserica Domnească. În privinţa ultimului obiectiv enumerat, există un proiect care, dacă se va concretiza, va atrage anual mii de români şi străini…
Ani pierduţi
În urmă cu câţiva ani, conducerea Muzeului Municipal din Curtea de Argeş a avut o iniţiativă de nota 10. Se dorea refacerea ansamblului medieval aflat în vecinătatea acestei biserici. Şi chiar s-a depăşit etapa bunei intenţii, celebrul arhitect de vrednică pomenire Alexandru Mulţescu trudind la întocmirea, până în cel mai mic detaliu, a proiectului viitoarelor construcţii. Conform acestuia, pe lângă casa domnească şi alte anexe, pe hârtie exista şi turnul, redat exact după modelul celui existent în urmă cu sute de ani. Conducerea muzeului, cu ajutorul unei finanţări europene, ar fi reuşit, cu siguranţă, să demareze lucrările. Numai că, după cum v-am informat, s-au pierdut mulţi ani cu un proces în care instituţia s-a confruntat cu Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, pentru dreptul de proprietate asupra Bisericii Domneşti. Recent, însă, a fost dat verdictul final şi irevocabil: muzeul a pierdut procesul…
Al cui este terenul?
Directorul muzeului, Ştefan Dumitrache, s-a resemnat. Crede că slujbele săvârşite în incinta lăcaşului vor afecta starea picturii, mai ales tămâia, fumul lumânărilor şi blitz-urile aparatelor foto din timpul ceremoniilor de botez sau cununie. Totuşi, vocea directorului este precum a Sfântului Ioan Botezătorul, în pustie. Din cealaltă „tabără”, a câştigătorilor, au fost date asigurări că, lumânările, fiind din ceară naturală, nu vor duce la degradarea picturii. Ştefan Dumitrache a precizat: „Ştim clar că am pierdut biserica, dar problema care a rămas este terenul. E vorba de 9.000 mp, iar noi, muzeul, la precedentele instanţe îl câştigasem, dar acum nu ştim exact ce scrie în motivarea pe care o aşteptăm cu nerăbdare, şi noi, şi cei de la Arhiepiscopie. Dacă ne-a lăsat instanţa terenul, vom construi noi ansamblul domnesc, aşa cum intenţionam. Dacă am pierdut şi terenul, construcţiile prevăzute tot se vor ridica. Arhiepiscopia a intrat în posesia proiectului realizat de arhitectul A. Mulţescu şi, cu fonduri europene, va reface ansamblul Curţii Domneşti, inclusiv turnul de care pasionaţii de istorie sunt foarte interesaţi.”
Directorul Ştefan Dumitrache, realist, mărturiseşte: „Sunt aproape sigur că nu ne-a rămas terenul. Ar fi o minune, dar nu cred! Argeşenii să fie însă liniştiţi, pentru că va fi restaurată cu certitudine Curtea Domnească, iar câştigul pentru judeţ va fi imens…”
Ce a fost şi ce a rămas…
Biserica Domnească, ctitoria lui Basarab I, a fost finalizată în 1352 şi e o adevărată bijuterie a artei bizantine a Europei, aşa cum au catalogat-o specialişti de prim rang, de-a lungul vremii, inclusiv Nicolae Iorga, cel care scria despre acest lăcaş la superlativ. Stilul arhitectural „cruce greacă înscrisă” şi pictura murală, păstrată parţial şi astăzi, continuă să-i uimească pe cunoscători într-ale artei şi esteticii. Această biserică era însă înscrisă în spaţiul ansamblului Curţii Domneşti dar, din păcate, nu s-a mai păstrat decât o parte a ruinelor, pe terenul din apropierea monumentului, ca mărturie a construcţiilor de demult. Turistul care poposeşte aici îşi poate doar imagina, privind pietrele străvechi, cum vor fi arătat construcţiile din timpul lui Basarab I, Nicolae Alexandru ori Vlaicu Vodă. Arheologii aveau să stabilească exact ceea ce a fost cândva pe terenul pe care azi cresc nestingherite iarba, trifoiul şi păpădia – palatul domnesc, turnul, zidul de incintă – pentru ca, mai târziu, pe vremea lui Neagoe Basarab, să fie construită şi casa domnească.
Eduard TOMAZIU