Ateroscleroza, boala arterelor mari şi medii din cauza depunerii subintimale de colesterol, cu formare de ateroame şi reducerea fluxului de sânge, este boala civilizaţiei, care se însoţeşte cu înalte procente de morbiditate şi mortalitate. „Vârsta noastră este cea a vaselor noastre”. Are ca principali factori de risc: creşterea grăsimilor din sânge, fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea şi obezitatea şi afectează progresiv şi peiorativ creierul, inima, rinichii şi alte organe vitale. Localizarea ei la arterele inimii, boala coronariană ischemică, produce sindromul clinic de angină pectorală. Cauza durerii anginoase este dezechilibrul între aportul de sânge arterial diminuat şi nevoia de irigaţie, prin stenozarea ateromatoasă a lumenului coronarian.
Stenoza critică este de 50% şi peste ea se adaugă spasmul coronarian.
Factorii precipitanţi ai accesului de angină pectorală sunt: efortul fizic, impactul emoţional puternic (fie bucurie, fie supărare la cote înalte), expunerea la frig (mai ales combinaţia efort în condiţii de ger), prânzuri bogate, drogurile stimulante (cocaină, adrenergicele).
Formele clinice ale anginei pectorale sunt:
- Angina pectorală cronică stabilă (forma comună, cea mai frecvent întâlnită), care apare la efort (la un anumit prag), durează 3-5 minute şi dispare la repaus. Odată instalată, ea poate persista cu aceleaşi caractere timp de luni sau ani, în funcţie de evoluţia plăcii de aterom relativ stabilă. Evoluţia ei în timp se poate face, în funcţie şi de alţi factori adiţionali de boală (hipertensiune, diabet zaharat), astfel:
– În prezenţa comorbidităţilor menţionate evoluţia în timp este către Angina instabilă, forma cea mai gravă de angină.
– În procent mai redus (sub 30%) şi în lipsa suferinţelor adiţionale (mai sus menţionate), pacientul poate dezvolta o circulaţie colaterală, ca fenomen adaptativ. Ea se realizează în timp, lent, în săptămâni-luni, prin transformarea colateralelor nefuncţionale ale zonei centrate de artera coronară stenozată, în colaterale funcţionale, care aduc sânge în zona ischemică. Se oferă protecţie faţă de ischemie, contra pericolului infarctizării, până la obstrucţia coronarei principale.
Durerea anginoasă are ca elemente definitorii:
– sediul tipic retrosternal, mai rar precordial sau în epigastru şi mai rar interscapular (între spete);
– iradierea durerii se face mai frecvent în umărul stâng şi pe faţa internă a braţului şi antebraţului. Alte zone de iradiere pot fi: baza gâtului, toracele anterior în întregime, ambii umeri, mandibula sau epigastrul (capul pieptului);
– durata accesului de angină stabilă este în general de 3-5 minute, rareori până la 8-10 minute.
- Angina pectorală spontană apare în repaus, mai frecvent în decubit (culcat) sau noaptea. În cazul ei, gradul stenozei coronariene este mai sever, de 50-60% din lumen, iar durata accesului este mai lungă, de 10-15 minute.
- Angina pectorală instabilă, sau de preinfarct, apare, de regulă, când s-a fisurat placa de aterom stenozantă şi s-a format un trombus (cheag de sânge), fără ocluzie totală a lumenului. Durerea depăşeşte în durată 10-15 minute, este mai intensă („cum n-a mai fost până atunci”) şi poate asocia anxietate, transpiraţii, palpitaţii, cu agravarea stării generale.
Se descriu câteva forme clinice ale anginei instabile: angina pectorală „de novo„, proaspătă, cu durata de 10-15 minute şi durere intensă, angina pectorală agravată; cea care îşi creşte durata şi intensitatea durerii, angina pectorală post infarct miocardic.
Am încercat să prezint „în pachet”, cât se poate de concis, problematica vastă a anginei pectorale, cu intenţia de a aduce la cunoştinţa cititorilor o boală extrem de frecventă, care trebuie luată în serios chiar de la debut. Prezentarea la medicul specialist este obligatorie. Evaluarea de specialitate, (inclusiv coronarografia – la indicaţie), măsurile de revascularizare coronariană (care se practică şi la Piteşti de câţiva ani), alături de corectarea tulburărilor metabolice, renunţarea la fumat, tratamentul complex al comorbidităţilor, stilul de viaţă sănătos, pot ameliora ani buni evoluţia bolii coronariene ischemice. Haide să trăim ceva mai mult şi, dacă se poate, ceva mai bine.
Dr. Tiberiu STĂNESCU
