# Astăzi, Codrin Ştefănescu, secretarul general al PSD, a depus, împreună cu Mircea Drăghici, trezorierul partidului, un document-protest faţă de verificările procurorilor cu privire la cheltuielile PSD.

Acuzaţi de poziţionare politică

„Potrivit art. 25 alin (3) din Legea nr. 334/2006, eficienţa şi oportunitatea cheltuielilor se hotărăsc de organele de conducere ale partidului politic, potrivit statutului şi dispoziţiilor legale. Orice relaţie solicitată unui partid politic cu privire la oportunitatea şi eficienţa cheltuielilor sau orice explicaţie cu privire la acestea intră în conflict atât cu legea, cât şi cu principiile unei democraţii reale. Îmi permit să calific demersul dv. ca fiind exagerat şi nerezonabil, în condiţiile în care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) sau Curtea de Conturi nu s-au exprimat printr-un raport, ca urmare a unui control. Totodată, vă reamintesc faptul că acţionaţi cu dublă măsură în condiţiile în care AEP v-a sesizat în trecut cu privire la aspecte penale ce ţin de campania electorală şi nu de viaţa curentă de partid, descrise în cadrul unor rapoarte de verificare, la alte două partide (PNL şi USR), faţă de care nu aţi efectuat niciun fel de cercetări, nu aţi solicitat documente şi nu aţi formulat acuzaţii faţă de nicio persoană. Prin această atitudine vă poziţionaţi politic, în plin an electoral, subminând statul de drept şi echilibrul puterilor în stat.

Dumneavoastră, ca unitate de parchet, aţi solicitat şi, din păcate, aţi şi obţinut emiterea unui mandat de supraveghere pentru toate tranzacţiile financiare din anii 2017-2018 ale Partidului Social Democrat-PSD, cel mai mare partid de stânga din Europa. Solicitarea, cât şi obţinerea acestui mandat reprezintă o premieră nedorită la nivel european, chiar şi mondial, întrucât pe de o parte toate statele civilizate respectă pluripartidismul şi separaţia puterilor în stat, iar pe de altă parte este de neconceput ca o unitate de parchet să deţină spre studiu şi analiză toată strategia unui partid politic”, se arată în documentul amintit.

Suspectat de delapidare

Vă reamintim că Mircea Drăghici a fost pus sub acuzare de DNA pentru delapidare şi utilizare a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, într-un dosar referitor la cheltuirea banilor primiţi de partid ca subvenţie de la AEP. Procurorii Anticorupţie susţin că Drăghici şi-ar fi însuşit 380.000 euro prin încheierea unui contract de închiriere a unui imobil, având caracter simulat, folosind astfel banii din subvenţii pentru plata parţială în proporţie de peste 2/3 a respectivului imobil. Potrivit procurorilor, contractul de închiriere fusese încheiat pentru 10 ani, respectiv 1 martie 2018-1 martie 2029, valoarea chiriei fiind de 380.000 euro. Aceasta urma să fie achitată astfel: 38.000 euro în termen de cinci zile, iar restul sumei în tranşe de cel puţin 19.000 euro pe lună timp de 18 luni.

„Concret, în cursul lunii februarie 2018, suspectul, împreună cu o persoană din familie, a negociat şi a convenit să achiziţioneze, de la un vânzător, un imobil având valoarea de circulaţie de peste 500.000 euro, pe care să îl achite în parte cu sume de bani pe care le gestiona în calitate de trezorier şi, în parte, cu fonduri proprii. Promisiunea de vânzare-cumpărare dintre proprietarul imobilului şi persoana din familia suspectului, dar şi contractul de închiriere dintre acelaşi proprietar şi formaţiunea politică s-au încheiat în aceeaşi zi, 15.02.2018, pentru acelaşi imobil (…) În realitate, întreaga contravaloare a contractului a fost achitată în avans, în interval de cinci luni (…) După declanşarea controlului de către AEP (…) a fost reziliat contractul de închiriere, precum şi promisiunea de vânzare-cumpărare şi restituite sumele de bani încasate cu titlu de chirie şi pentru achiziţionarea imobilului”, se arăta în comunicatul DNA emis la începutul acestei luni.

Ordonanţa, atacată

A doua zi după punerea sub acuzare, Mircea Drăghici a anunţat că „am atacat deja ordonanţa din 1 aprilie prin care mi-a fost atribuită calitatea de suspect, sub aspectul lipsei de temeinicie şi legalitate. În zilele următoare, probabil, procurorul-şef de secţie din cadrul DNA va soluţiona plângerea şi va constata că, întâi de toate, DNA nu are competenţă în efectuarea urmăririi penale. Atunci când e vorba de un partid politic, primul lucru pe care ar trebui să îl facă organul de urmărire penală este să citească statutul partidului şi legea finanţării partidelor politice”. Anterior, el precizase, tot pe pagina de socializare, că „în această ţară, deocamdată, nu poate stabili un procuror, fie el şi de la DNA, în ce condiţii un partid închiriază un imobil, la ce preţ şi pentru ce termen”.

Distribuie pe Facebook