Primar: Vasile Preda
Viceprimar: Marian Enescu
Secretar: Eugenia Titei
Personalităţi: Ion Popa Argeşanu (poet), Dan Gherasimescu (meşter popular), Mihai Golescu (scriitor şi ziarist)
Comuna Valea Danului se află în partea de nord-vest a judeţului Argeş, la o distanţă de 7 km de Curtea de Argeş şi 44 km de Piteşti, în depresiunea intracolinară ce poartă numele localităţilor amintite. Comuna este alcătuită din cinci sate: Valea Danului, Borobăneşti, Băniceşti, Bolculeşti şi Verneşti. Comuna Valea Danului are ca vecini: la sud – oraşul Curtea de Argeş (acces din DJ 703H); la est – comunele Valea Iaşului şi Albeşti; la nord – comuna Cicăneşti; la nord-vest – comuna Şuici; la vest – comunele Cepari şi Tigveni.
Populaţie: 3015 locuitori
Suprafaţă: 3205 ha
Drumuri asfaltate: comunale – 6,6 km
judeţene – 12 km
Facilităţi educaţie şi sănătate: o grădiniţă, două şcoli, dispensar, cămin cultural.
La Valea Danului, există şi un centru de îngrijire copii, proaspăt reabilitat. Problema cea mai arzătoare nu ţine însă de existenţa unităţilor de învăţământ sau de îngrijire copii, ci, după cum afirmă edilul comunei, Vasile Preda, de faptul că din ce în ce mai mulţi tineri părăsesc localitatea.
Un primar optimist
„Dezvoltarea localităţii este principalul nostru obiectiv. Eu sunt optimist, asta deşi văd că satul românesc, nu doar Valea Danului, se depopulează. Noi trebuie să oferim condiţii în aşa fel încât tinerii să rămână aici. Vrem să creăm locuri de muncă prin atragerea de investitori, însă deocamdată avem un singur agent economic puternic. Potenţial există, avem resurse, terenuri şi din ce în ce mai multe facilităţi: sistem centralizat de canalizare, alimentare cu apă, drumuri reabilitate sau în curs de reabilitare ş.a.m.d. De asemenea, Valea Danului este o zonă cu un bun potenţial turistic şi trebuie să punem în valoare obiectivele, tradiţiile şi meşteşugurile de prin partea locului” – ne-a spus primarul Vasile Preda.
Istoric şi mărturii
Într-adevăr, Valea Danului are o puternică însemnătate istorică, după cum o dovedesc documentele şi obiectivele turistice. Denumirea comunei aflate pe valea pârâului cu acelaşi nume i-a determinat pe istorici să-şi coboare cercetările până către secolul al XIV-lea. Asupra acestei teme şi-a aruncat ochii şi marele savant Nicolae Iorga care consemna în Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice: „Satul însuşi aminteşte nu de un oarecare Dan, ci fără îndoială de unul din cei doi voievozi, Dan I sau Dan al II-lea care au domnit în secolul XIV şi începutul secolului XV”.
Altfel spus, Valea Danului este o comună din os domnesc. După ce a aparţinut Danilor, urmaşi ai Basarabilor, satul a fost stăpânit o bună perioadă de timp de Neagoe Basarab. Acesta donează localitatea Mănăstirii Argeşului şi aceasta intră în administrarea călugărilor până în anul 1864 când terenurile sunt expropriate şi împărţite locuitorilor comunei.
„Este greu de spus de câte ori aceste aşezări au ars şi au renăscut din propria lor cenuşă, de câte ori au reuşit să înfrunte cu succes vitregiile vremurilor şi ale oamenilor, ca să dureze dintr-un veac în altul, ca să devină azi o comună cu nume de voievod, grăbită mereu la întâlnirea cu viitorul european” – apreciază Mihai Golescu, autor al monografiei comunei Valea Danului, însă mai cu seamă ţăran de prin partea locului, născut la Verneşti.
Obiective turistice
Principalele obiective turistice sunt Biserica Valea Danului şi Casa Memorială a poetului „Ion Popa Argeşanu”. Biserica ce poartă hramul „Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Muceniţă Filofteia” este monument istoric din secolul al XIX-lea. Lăcaşul este valoros nu numai pentru originalitatea arhitectonică şi prin catapeteasma adusă aici de la Mânăstirea Curtea de Argeş, dar şi prin faptul că, în clopotniţa bisericii, copiii de aici au învăţat primele buchii.
Există mai multe iniţiative din partea administraţiei locale, în majoritatea cazurilor cu studii de fezabilitate care trebuie reactualizate şi adaptate în
funcţie de oportunităţile de finanţare care se vor evidenţia.
Comuna Valea Danului deţine o proprietate de aproximativ 1000 ha de teren pe văile râurilor Topolog şi Arges, la poalele muntelui Marginea, respectiv a muntelui Clăbucet unde vor fi dezvoltate staţiuni turistice după standarde europene.
Conform Strategiei de Dezvoltare 2014-2020, proiectele propuse pentru dezvoltarea turismului sunt realizarea staţiunii montane „Lacul Cerbului” şi a unei microstaţiuni „Stâna Mare”. Administraţia locală are în vedere şi dezvoltarea agroturismului pe Valea Frasinului prin realizarea unei microstaţiuni în zona respectivă.
În asociere cu comuna Tigveni se vor realiza două trasee turistice cu obiective diferite, denumite „Drumul Frasinului” şi „Drumul Blajului”.
În această zonă se va construi un ştrand cu loc de joacă dotat cu topogane, leagăne, balansoare şi spaţii rezervate activităţilor recreative ale adulţilor (teren de sport, bazin cu apă sulfuroasă, aparate gimnastică ş.a.m.d).
Puncte tari
– Reţea de alimentare cu apă pentru 90% din suprafaţa comunei;
– Reţeaua de canalizare pentru 60% din suprafaţa comunei;
– Existenţa unui cămin cultural reabilitat;
– Bogăţia resurselor forestiere în zona de munte unde comuna deţine importante proprietăţi;
– Alimentarea cu energie;
– Accesul la internet;
– Proximitatea faţă de municipiul Curtea de Argeş;
– Tendinţa de reducere a numărului de beneficiari ai ajutorului social;
– Existenţa unui patrimoniu cultural, istoric şi religios pe teritoriul comunei;
– Conservarea tradiţiilor, meşteşugurilor şi obiceiurilor locale, iar aici merită menţionat fără îndoială Dan Gherasimescu, meşter popular.
Puncte slabe
– Activităţi nediversificate în cadrul căminelor culturale existente;
– Spirit antreprenorial scăzut la nivelul comunei. Există un singur agent economic important, este vorba de S.C. Multimobila S.R.L.
– Centrul de informare turistică, proiect finanţat prin Programul PNDR, a fost închis şi urmează ca spaţiul să fie închiriat pentru alte activităţi.
– Datorii la buget (aproximativ 600.000 lei), după ultimele investiţii pentru reabilitarea mai multor drumuri şi instituţii.
Oportunităţi
Administraţia locală consideră că principalele avantaje pe care comunitatea le poate exploata în direcţia unei dezvoltări echilibrate sunt:
– Monumentele culturale şi istorice existente în comună;
– Tradiţiile, obiceiurile şi meşteşugurile locale care pot fi puse în valoare;
– Fondul forestier existent poate fi exploatat în vederea diversificării activităţilor economice din comună, cu respectarea condiţiilor pentru protejarea mediului înconjurător.
Ameninţări
– Insuficienţa fondurilor pentru investiţii proprii şi pentru a asigura fondurile necesare contribuţiei locale;
– Proceduri greoaie în domeniul achiziţiilor publice, care necesită un timp îndelungat şi prezintă vulnerabilitate în faţa pârghiilor de contestare, care pot bloca aceste proceduri;
– Tendinţa de scădere demografică înregistrată începând cu anul 2001;
– Reducerea per ansamblu a numărului de şcolari înmatriculaţi în cadrul
unităţilor de învăţământ.
Foto: Flavius PETRESCU
Un Comentariu
Anonim
Ar fi cazul sa asfalteze drumurile și sa facă funcțional sistemul de canalizare Recepționat din 2012 și nefunctional tot de atunci. La fel și sistemul de alimentare cu apa este nefunctional o mare parte din timp. Sa visezi stațiuni montane când comuna este murdara și nu exista minimul de condiții de trai, înseamnă sa ai la conducere un primar incapabil.