Cu ce ne alegem după aceste alegeri? Oare, prin votul nostru, am reuşit să trimitem în Parlamentul European oamenii care să ne reprezinte cu adevărat? Care să apere România în acord cu principiile europene, desigur, dar să o apere? Să nu stea în genunchi în faţa mai-marilor de la Bruxelles, Strasbourg sau Luxemburg? Important, până la urmă, nu este ce partid a câştigat alegerile. Ci doar dacă România iese câştigată de pe urma acestei duminici de 26 mai…

REZULTATE PARŢIALE – ORA 9

Ca de obicei la alegeri, nu au lipsit nici incidentele la scrutinul de azi. Din fericire, nu a fost vorba despre nimic grav.

Iată cele mai importante evenimente şi sesizări:

– anumiţi tineri le-ar fi luat actele de identitate bunicilor pentru a-i împiedica să voteze;

– PNL a reclamat că în şapte secţii de votare din municipiul Câmpulung Muscel au fost înlocuiţi reprezentanţii PMP cu cei ai UDMR;

– la o secţie de votare din Bascov au fost descoperite buletine de vot ştampilate de preşedintele secţiei pe prima pagină. Potrivit legii, pentru a valida buletinele de vot, acestea trebuie ştampilate pe ultima pagină;

– o sesizare arăta că în faţa unei secţii de votare din Ştefăneşti s-ar fi dat bani alegătorilor; de fapt, ar fi fost vorba despre cineva care vindea ţigări;

– USR a cerut Biroului Electoral să corecteze situaţia în care ştampila de control a fost aplicată greşit pe buletinul de vot, astfel încât să nu existe probleme cu validarea voturilor exprimate deja; Biroul Electoral Judeţean Argeş a decis să fie valabile şi buletinele de vot pe care s-a pus ştampila de control greşit, dacă nu există alte semne care să ducă la invalidarea acestora.

Hârtia buletinelor de vot a părut de bună calitate, faţă de alte dăţi, dar şi tuşul ştampilelor a fost mai bun ca în alte dăţi. În unele secţii de votare a fost nevoie ca organizatorii alegerilor să ducă noi buletine de vot şi liste suplimentare, din cauza numărului mare de votanţi.

Şi în diaspora alegătorii s-au mobilizat. Mulţi argeşeni plecaţi peste hotare au postat pe reţelele de socializare fotografii cu cozi în diverse oraşe de pe bătrânul continent, îndemnând în acelaşi timp oamenii să iasă la vot.

„Nimeni nu mai poate acuza acum fraude electorale!”

Preşedintele PSD Piteşti Cristian Gentea, preşedinte executiv al PSD Argeş, ne-a declarat că procesul electoral nu mai poate fi contestat de nimeni în condiţiile în care verificările prin intermediul tabletei electronice din fiecare secţie de votare au fost de natură să indice doar numere pentru alegători, şi nu nume. Acest lucru, spune Gentea, a dus însă la aglomeraţia din secţiile de votare, deoarece întreg demersul a fost îngreunat. „Am ajuns la secţia de votare la ora 7 şi câteva secunde. Am spus că nu votez decât pentru europarlamentare, nu şi pentru referendum, iar doamna cu tableta mi-a luat buletinul, l-a introdus în scanner şi apoi a spus către cei din comisie: «nr. X votează pentru europarlamentare». Celor din comisie le-a luat ceva până să mă găsească după număr. Şi eram la prima oră! Gândiţi-vă că pe timpul zilei timpii de aşteptare au fost şi mai mari, pe măsură ce lumea a venit la urne. Acum nu mai poate acuza nimeni niciun fel de fraude electorale!”, ne-a declarat Gentea.

Consilierul judeţean Adrian Miuţescu, preşedintele PNL Argeş, a mers azi la vot împreună cu candidaţii pentru europarlamentare Sorina Marin şi Emanuel Soare, dar şi cu deputatul Dănuţ Bica, cu prim-vicepreşedintele Marius Postelnicescu şi alţi reprezentanţi ai partidului. Aceştia şi-au exprimat votul la secţia de votare amenajată în incinta Colegiului Economic „Maria Teiuleanu” din Inspectoratul Şcolar, în vreme ce Sorina Marin a votat la Şcoala „Tudor Vladimirescu”. La „locul faptei” ar fi trebuit să ajungă în jurul orei 10.15, dar „desantul” s-a produs la 10.45.

„Am votat pentru alegerile europarlamentare cu gânduri bune, să trimitem la Bruxelles oameni competenţi! Am votat pentru o Românie puternică în Europa! Iar la referendum am votat pentru ca în fruntea ţării să nu mai ajungă oameni cu probleme penale! România se află într-un moment crucial. Azi îşi decide viitorul! Am votat cu speranţa că nu ne vor mai pleca din ţară copiii!”, ne-a declarat Emanuel Soare. La rândul său, Dănuţ Bica a spus că „am votat pentru o Românie corectă, cinstită, în care merită să trăim! Am votat pentru o Românie cu adevărat europeană, activă, ascultată, respectată şi influentă la Bruxelles” – a spus Miuţescu.

„Am votat pentru ca românii să poată fi reprezentaţi de patrioţi la Bruxelles”

Gabriela Zoană, în calitate de candidat pentru Parlamentul European, a bătut şi ieri în lung şi în lat judeţul, pentru a se asigura că totul decurge normal. Nu e de mirare că a reuşit să ajungă la secţia de votare de la Şcoala „Nicolae Iorga” din Puteşti de abia pe seară, în jurul orei 19.30. „Am votat pentru a mă asigura că la Bruxelles românii vor fi reprezentaţi de patrioţi, de cei care îşi iubesc ţara şi s-au luptat pentru români, am votat o Românie mai respectată în Europa, o Românie dezvoltată economic şi pentru o naţiune mai prosperă. Am votat cu gândul la argeşenii mei şi la toţi românii care au nevoie să fie reprezentaţi la Bruxelles de oameni responsabili, de politicieni care ştiu să se lupte pentru patria lor, care-şi iubesc ţara şi neamul şi care fac totul pentru a le apăra interesele”, ne-a declarat Gabriela Zoană.

În paralel cu alegerile europarlamentare, cetăţenii au fost chemaţi ieri să se pronunţe şi cu privire la două întrebări ale referendumului pe justiţie convocat de către şeful statului, Klaus Iohannis. Social-democraţii argeşeni nu au boicotat făţiş referendumul, dar în repetate rânduri au spus că acesta este, de fapt, o încercare a preşedintelui de a creşte artificial prezenţa la urne. ALDE s-a pronunţat ferm împotrivă, în vreme ce toate celelalte partide au susţinut plebiscitul.

Ce presupune votul pentru Parlamentul European

Argeşenii care au votat pentru alegerile europarlamentare trebuie să ştie că Parlamentul European are trei roluri principale: rol legislativ (adoptă legislaţia UE, împreună cu Consiliul UE, pe baza propunerilor Comisiei Europene), rol de control (exercită control democratic asupra tuturor instituţiilor UE, analizează petiţiile cetăţenilor şi formează comisii de anchetă, discută politicile monetare cu Banca Centrală Europeană) şi rol bugetar (stabileşte bugetul UE, împreună cu Consiliul, şi aprobă bugetul pe termen lung al UE, „cadrul financiar multianual”).

Componenţă

Numărul membrilor din fiecare ţară a Uniunii Europene în Parlamentul European este proporţional cu populaţia respectivului stat. Asta în principiu, deoarece în practică se aplică sistemul „proporţionalităţii degresive”: nicio ţară membră UE nu poate să aibă mai puţin de 6 deputaţi, dar nici mai mult de 96. Iar numărul total al membrilor PE nu trebuie să depăşească 751, număr în care este inclus şi preşedintele instituţiei. De altfel, preşedintele PE reprezintă Parlamentul în relaţia cu celelalte instituţii ale UE, dar şi pe plan internaţional. În plus, tot el are şi ultimul cuvânt cu privire la bugetul Uniunii Europene. Important de menţionat este şi că membrii PE sunt repartizaţi în funcţie de afilierea politică, şi nu de naţionalitate. Asta nu înseamnă că trebuie să uite de unde au venit şi interesele cui le apără, cum s-a mai întâmplat cu unii europarlamentari români!