Alina Gorghiu: „Lupta împotriva traficului de persoane privește și fenomenul spălării banilor”
Traficul de persoane este o provocare complexă. Rețelele de trafic continuă să se adapteze și să evolueze, exploatând vulnerabilitățile din structurile juridice, economice și sociale ale țărilor din întreaga lume.
Ministra Justiției, Alina Gorghiu, a făcut o serie de precizări pe marginea acestui subiect important, menționând că pentru combaterea acestui fenomen e nevoie de o corelare a tipurilor de investigații.
Discursul a fost ținut la Conferinţa internaţională „Joining efforts to combat the trafficking in human beings: best practices in comprehensive transnational cooperation”.
„Victimele sunt adesea persoane care provin din medii defavorizate, cu acces limitat la educație, adeseori fără un sprijin social sau oportunități de angajare, ceea ce le face ținte ușoare pentru traficanți.
Legislația română incriminează distinct 3 tipuri de infracțiuni subsecvente traficului de ființe umane. În cazul infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori, competența de urmărire penală este exclusiv a DIICOT. Pentru traficul de migranți, acesta este competent doar dacă este vorba și despre infracțiunea de grup infracțional organizat.
În 2023, în primele 6 luni, s-au desfășurat activități în 2100 de dosare având ca obiect aceste infracțiuni, fiind soluționate 550. Dintre acestea, în 155 de dosare au fost trimiși în judecată a 290 de inculpați. În alte 15 dosare, a fost sesizată instanța competentă cu acorduri de recunoaștere a vinovăției privind un număr de 33 de inculpați”, a transmis ministra.
Lupta împotriva traficului de persoane privește și fenomenul spălării banilor
„Ministerul Justiției a insistat și subliniat constant că trebuie orientată activitatea de urmărire penală spre realizarea unor „investigații financiare”. Grupările de criminalitate organizată trebuie lipsite de mijloacele necesare dezvoltării și extinderii prin aplicarea pe scară largă a instrumentelor legislative: măsuri asigurătorii, confiscare specială și extinsă, valorificarea rapidă a bunurilor sechestrate, abordarea infracțiunii de spălare de bani ca infracțiune autonomă, în acord cu jurisprudența obligatorie a ÎCCJ.
Este nevoie de eforturi susținute și pentru prevenirea criminalității asociate traficului de persoane. În acest sens, este necesară dezvoltarea programelor de educație juridică în școli în vederea formării unei culturi civice în rândul elevilor și creșterii conștientizării în mediul școlar cu privire la gravitatea acestor infracțiuni.
Programele de educație juridică reprezintă o prioritate pentru Ministerul Justiției. În acest sens, a fost încheiat un protocol între ministerul nostru, CSM, Ministerul Educației, Înalta Curte de Justiție și Casație, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Uniunea Națională a Barourilor din România. Până acum, sute de judecători, procurori, magistrați asistenți și grefieri au anunțat că se vor implica, voluntar, în promovarea educației juridice în școli, licee și universități. La fel, și mulți avocați.
Asigurarea unei formări profesionale continue în rândul magistraților pe tema combaterii infracțiunilor de trafic de persoane este, de asemenea, foarte importantă.
Asigurarea unui sprijin pentru victime este esențial în astfel de cazuri pentru că de multe ori acestea se află într-o situație de vulnerabilitate, chiar și după ce au fost sesizate organele judiciare.
Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor acestora, trebuie readusă în atenție și funcționalitatea mecanismului de compensații acordate acestora. Ministerul Justiției a înființat Unitatea pentru Protecția Victimelor infracțiunilor pentru a facilita accesul efectiv la compensații prin acordarea unor vouchere precum și pentru operaționalizarea mecanismului național de susținere a prevenirii criminalității”, precizează Alina Gorghiu.
Pregătire și perfecționare
„De multe ori, infracțiunile asociate traficului de persoane au și o componentă transfrontalieră. Întrucât anchetarea și judecarea acestor cauze, precum și punerea în executare a măsurilor judiciare dispuse implică autorități din mai multe state, apreciem ca fiind deosebit de importante pregătirea, perfecționarea și încurajarea procurorilor și judecătorilor în folosirea instrumentelor de cooperare internațională în materie penală, cum ar fi Mandatul European de Anchetă, Ordinul European de Anchetă sau echipele comune de anchetă. Continuăm și demersurile pentru a identifica și a remedia cauzele care au condus la refuzul autorităților străine de a executa mandate europene de arestare și cereri de extrădare emise de autoritățile române.
Țările cu care colaborăm preponderent în combaterea la nivel judiciar a traficului de persoane sunt Marea Britanie, Spania, Belgia, Franța, Italia, însă numărul statelor cu care procurorii DIICOT conlucrează în combaterea acestui fenomen este mult mai mare (25 de state în 2022).
Rolul Eurojust este vital în coordonarea activităților investigative și cooperarea între autoritățile judiciare. Prin intermediul reuniunilor de coordonare se pot face progrese semnificative. Avem o experiență pozitivă în colaborarea cu Regatul Spaniei. În cursul anului 2023 aceasta s-a concretizat, la nivelul Eurojust, în 5 cazuri privind traficul de persoane. La rândul său, DIICOT are o bună cooperare bilaterală cu Regatul Spaniei în combaterea traficului de persoane. Sperăm ca această cooperare să continue sub aceleași bune auspicii și cu privire la alte tipuri de infracțiuni, cu precădere traficul de droguri.
În încheiere, subliniez faptul că Ministerul Justiției rămâne un partener dedicat în lupta împotriva traficului de persoane, păstrând în vedere corelarea și echilibrarea măsurilor atât pe plan intern, cât și extern”, a mai adăugat Alina Gorghiu.
