Alina Gorghiu, discurs în Senat la aniversarea a 100 de ani de la adoptarea Constituției României întregite.
Preşedinte interimar al Senatului, Alina Gorghiu:
„Acum un secol, după desăvârșirea unității naționale, pasul firesc era adoptarea unei noi Constituții. Cu maturitate, s-a ajuns în 1923 la nașterea unui document fundamental, devenit piatra de temelie a României Mari. Au fost patru proiecte, dintre care s-a distins cel pregătit de Partidul Național Liberal sub conducerea lui Ion IC Brătianu. Ideile incluse în noul proiect veneau în continuarea celor regăsite în programele revoluționare de la 1848, dar și în Constituția din 1866.
Prin noua Constituție se consolida independența și suveranitatea României, consacrându-se încă de la art. 1 principiul potrivit căruia România ”este un Stat național unitar și indivizibil”. Acest principiu fundamental, regăsit și în Constituția prezentă, este cu atât mai actual astăzi, într-un context internațional din care nu lipsesc atitudinile revizioniste și atacurile la suveranitatea statelor.
Constituția recunoștea, de asemenea, sacralitatea și inviolabilitatea dreptului de proprietate. Și am un sentiment bun ca partidul al carui senator sunt s-a bătut mult și la revizuirea din 2003 ca în Constituția actuală să existe garantarea proprietății private, nu doar ocrotirea ei!
Consiliul Legislativ și Consiliului Superior al Apărării Țării au fost doua instituții noi care se regăsesc și în prezent în structura instituțională a statului roman. Importante și astăzi.
Legea fundamentală din 1923 punea la baza funcționării statului român valori precum libertatea și toleranța. Ea garanta libertatea întrunirilor, asocierii, cea a conștiinței, a tiparului. De asemenea, prin art. 7 se stabilea faptul că ”deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de origine etnică și de limbă, nu constituie în România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita.”
Un subiect care merită amintit este cel al drepturilor acordate femeilor. Aș spune că, și din acest punct de vedere, ea a avut un indiscutabil caracter progresist. A fost enunțat cu claritate principiul ”deplinei egalități” între bărbați și femei în ceea ce privește drepturile civile.
În ceea ce privește drepturile politice, se introducea principiul exercitării acestora de către femei, dar după adoptarea viitoare a unei legi speciale. Totuși, femeile nu au putut vota imediat, ci abia în 1929, doar puține dintre ele și numai la alegerile locale.
Astăzi, în acest moment, în această sală, se află conducerile celor mai importante instituții: Președinție, Parlament, Executiv, CCR, Biserică, Justiție! Pledez în fața dumneavoastră, privind în trecut și sperând, pentru măsuri noi și curajoase in viitorul apropiat, în sprijinul reprezentării politice a femeilor!
Mai mult ca sigur, va exista în viitor o revizuire a Constituției actuale, deși este posibil să constatăm că nu modificarea ei urgentă este problema presantă a societății noastre, ci lipsa, în anumite etape, a disponibilității pentru negociere și, de ce nu, pentru toleranță.
Următoarea revizuire a Constituției, atunci când va veni, poate fi momentul potrivit pentru a avea o lege fundamentală armonizată cu interesele societății, care să țină pasul cu vremurile. Putem și noi găsi o soluție cum este, de exemplu, cea din primul articol al Constituției Republicii Franceze. Acesta cuprinde principiul ”favorizării prin lege a accesului egal” al femeilor și bărbaților la mandatele electorale și funcțiile elective, precum și la responsabilitățile profesionale și sociale. În această direcție trebuie orientat în viitor și textul constituțional românesc în măsura în care simpla enunțare a ”egalității de șanse” s-a dovedit a fi insuficientă.
În încheiere, am să mă refer la o propunere pe care am făcut-o și în anul 2013, la dezbaterea despre o posibilă revizuire a Constituției: reducerea vârstei de vot la 16 ani. Nu putem să nu implicăm tinerii în viața cetății de vreme ce suntem în era digitalizării, a informației rapide care îi ajută să își formeze o opinie politică! Este cea mai bună modalitate de a restabili echilibrul între generații într-o Europă cu o populație în curs de îmbătrânire. Alte țări europene sunt angajate deja pe acest drum. Chiar anul trecut, Belgia a redus vârsta de vot la 16 ani pentru alegerile europene. La această modificare, merită să cugetăm!
Acestea, dar nu numai, sunt teme pentru dezbateri pe care trebuie să avem curajul să le inițiem la un moment dat! Societatea merge mereu înainte, lucrurile se schimbă și la fel legile fundamentale. Să nu uităm însă niciodată că istoria ne arată că tradiția noastră constituțională este una care reflectă un crez înalt de libertate și democrație”
