Aparent, trăim într-un judeţ liniştit unde rata sinuciderilor este extrem de mică în comparaţie cu alte regiuni. Ai zice că argeşenii stau bine din punct de vedere psihic, judecând strict după acest criteriu. Datele statistice relevă însă altceva. E îngrijorător.

Radiografie imposibilă

A realiza un tablou al judeţului din punct de vedere al sănătăţii psihice este imposibil. În afara persoanelor luate în evidenţă cu diverse afecţiuni, aflate în unităţi spitaliceşti ori sub tratament acasă, mulţi oameni, deşi sunt copleşiţi de astfel de suferinţe, refuză să meargă la medic. Ori sunt prea săraci. Unii locuiesc la ţară, în cătune uitate de Dumnezeu şi de lume; pentru ei un drum până la Piteşti pentru „a se căuta prin doctori” este prea scump. Alţii sunt chinuiţi nu doar de o boală psihică, ci şi de singurătate. Chiar dacă simt, că este ceva în neregulă cu ei, se neglijează, prinşi cu treburile gospodăreşti, şi nici nu are cine să-i aducă la un cabinet medical. Nu în ultimul rând, există categoria oamenilor singuri, care nu îşi dau seama că sunt bolnavi, punând simptomele pe seama vârstei ori a altor cauze. Tocmai de accea, spun specialiştii, o „radiografie” care să redea fidel realitatea nu se poate face.

Ignoranţă

Se-nţelege, în familiile în care există, spre exemplu, un caz de retard mental sau de demenţă, situaţia materială este pe măsura necazului. Omul nu mai poate munci şi, încet, dar sigur, devine o povară pentru ceilalţi, sot/soţie, copii sau rude. Astfel de cazuri sunt multe în mediul rural, unde munca la câmp ori creşterea animalelor reprezintă surse ale existenţei. Paradoxal, din cauza lipsei informaţiilor sau a ignoranţei, multe familii afectate nu cer drepturile băneşti cuvenite bolnavilor! Asta chiar spre suprinderea funcţionarilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş. Nu rare au fost situaţiile în care, deşi ar fi beneficiat de sume de bani şi de alte forme de ajutor, conform legii, cum ar fi dreptul la însoţitor sau la transport gratuit, oamenii nu au apelat la instituţia de resort. Prin urmare, este nevoie de o mai bună informare în sate izolate şi de o mai mare implicare a primarilor din comune pentru a nu mai exista bolnavi care nu figurează în evidenţele medicale de specialitate.

Sprijinul statului

Încadrarea într-un grad de handicap şi încasarea drepturilor băneşti aferente implică, desigur, nişte etape care încep cu medicul de familie şi se termină cu o comisie de specialitate; aceasta decide dacă persoana în cauză îndeplineşte toate condiţiile cerute, conform legii. Există un cadru legislativ bine pus la punct, în special Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare. Iuliana Matei, director general al DGASPC Argeş, face precizarea, pentru toţi cei care nu ştiu, că, în afara drepturilor băneşti, persoanele încadrate într-un grad de handicap pot beneficia şi de alte facilităţi precum: dreptul la asistenţă socială, dreptul la transport urban (legitimaţie pentru persoana încadrată la grad de handicap „grav” şi „accentuat”) şi bilete de călătorie în transportul interurban (tot pentru cei încadraţi la „grav” sau „accentuat”). În plus, sunt situaţii în care, la cerere, posesorii certificatelor de handicap pot beneficia de facilităţi fiscale. Alte ajutoare din partea statului: scutire de rovinietă; credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat pentru achiziţionarea unui mijloc de transport sau pentru adaptarea unei locuinţe conform nevoilor individuale de acces în cazul celui afectat de un handicap.

Consultaţi lista, întrebaţi medicul!

Strict tehnic, afecţiunile sunt împărţite în opt mari capitole. Le trecem în revistă, menţionând doar câteva boli care se regăsesc în fiecare dintre ele, cu precizarea că există multe afecţiuni şi că medicul de familie trebuie întrebat în ce măsură diagnosticul pus se regăseşte pe lista extinsă şi dacă vă puteţi întocmi dosar medical pentru a beneficia de drepturile cuvenite.
# Funcţii mentale: retard mental, autism, demenţă, tulburări de personalitate, psihoze majore, schizofrenie.

# Funcţii senzoriale: miopia, hipermetropia, nistagmus, cataractă, glaucom, atrofie nerv optic, hipoacuzie, surdomutitate, surdocecitate.

# Funcţii de comunicare verbală: disfonia, afonia, tumori laringe/corzi vocale.

# Funcţii sistem cardio-vascular, hematologic, imunitar, respirator: cardiomiopatie, tetralogie, stenoză aortică/ arteră pulmonară, valvulopatie, arteriopatii, amputaţii, leucemia, sindrom mielodisplazic, anemiile, hemofilia, HIV/SIDA, transplant medular, astm bronşic, TBC, cancer bronho-pulmonar.

# Funcţii ale sistemului digestiv, metabolic, endocrin: tumori ale tubului digestiv, tumori hepatice, ciroze, transplant hepatic, diabet zaharat, hipotiroidia/ hipertiroidia, cancere tiroidiene.

# Funcţii urogenitale – insuficienţa renală cronică, hemodializa, tumori renale/vezicale.

# Funcţii neuro-musculo-scheletice: – malformaţii congenitale membre, anchiloze şi redori, poliatrită reumatoidă, lupus eritematos, coxartroză invalidantă, psoriazis, tumori maligne osoase, spondilită, amputaţii, AVC, Parkinson, epilepsia, tumori celebrale.

# Funcţii ale pielii: – psoriazis, pemfigus, tumori maligne, arsuri cu sechele grave.

Dacă sunteţi bolnavi şi presupuneţi că v-aţi încadra, puteţi cere lămururi de la sediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Piteşti, Calea Drăgaşani nr. 8, la numărul de telefon 0248-271131 sau la adresa de email: dgpdcarges@yahoo.com.

Sume diferite

Nu toţi cei care suferă de un handicap beneficiază de aceleaşi sume de bani. Ele diferă în funcţie de gradul în care se încadrează fiecare persoană. Iată care sunt sumele aferente:

# Persoanele adulte cu handicap GRAV, cu asistent personal primesc:

– indeminzaţie lunară – 350 lei; buget personal complementar – 150 lei;

– indemnizaţie de însoţitor – 1.386 lei.

# Persoanele adulte cu handicap GRAV, fără asistent personal:

– indemnizaţie lunară – 350 lei;

– buget personal complementar – 150 lei.

# Persoanele adulte cu handicap ACCENTUAT primesc:

– indemnizaţia lunară – 265 lei;

– buget personal complementar -110 lei.

# Persoanele adulte cu handicap MEDIU beneficiază de:

– buget complementar lunar, indiferent de venituri, în cuantum de 60 lei.

# Copilul cu handicap GRAV, cu asistent personal primeşte:

– buget personal complementar – 300 lei;

– indemnizaţie de însoţitor -1.386 lei.

# Copilul cu handicap GRAV, fără asistent personal primeşte:

– buget personal complementar – 300 lei.

# Copilul cu handicap ACCENTUAT beneficiază de:

– buget personal complementar – 175 lei.

# Copilul cu handicap MEDIU primeşte:

– buget personal complementar de 60 lei.

Vârsta care sperie

La 31 ianuarie 2021, din punct de vedere statistic, în Argeş erau 29.519 persoane cu dizabilităţi (neinstituţionalizate). În datele furnizate de DGASPC nu sunt cuprinşi şi copiii, ci doar adulţii.

– 8.621 cu grad grav de handicap;

– 16.295 cu grad accentuat;

–4.100cu grad mediu;

– 503 cu grad uşor.

În privinţa tipului de afecţiune, cele mai multe cazuri sunt de ordin fizic: 6.413. Urmează cele psihice – 6.249, cu afecţiuni asociate – 4.604, cu handicap vizual – 3.352, afecţiuni auditive – 830 şi lista continuă, în coada clasamentului fiind argeşenii cu certificat de handicap în urma ravagiilor HIV/SIDA – 142. Funcţionarii DGASPC Argeş deţin şi o statistică a cazurilor în funcţie de mediul social. Astfel, în mediul urban sunt înregistrate 12.414 cazuri, iar în cel rural – 17.105. Cu precizarea amintită: cifrele nu reflectă tabloul adevărat, deoarece în judeţ multe persoane s-ar încadra într-unul dintre gradele de handicap, dar, din diverse cauze, nu au făcut-o.

După cum afirmă directorul DGASPC Argeş, Iuliana Matei, îngrijorător este factorul… vârstă! Spre exemplu, în cazul bolilor mentale, psihice, de care suferă semeni ai noştri, nu numărul lor sperie, ci faptul că persoane din ce în ce mai tinere sunt afectate în acest mod, iar în urma investigaţiilor medicale se constată că îndeplinesc condiţiile pentru a deveni deţinători ai unui certificat de handicap. Ar fi o temă de analiză pentru specialişti, psihologi, psihiatri şi sociologi deopotrivă, chemaţi să găsească răspuns la o întrebare care ne dă fiori: de ce tot mai mulţi tineri argeşeni suferă de boli mentale?