# Luaţi-vă adio online de la stareţul Ioasaf!
Tristețe imensă a cuprins suflarea credincioșilor de pe cuprinsul eparhiei Argeșului și Muscelului. Pe de o parte, la ora aceasta, Iisus Hristos este încă în mormânt. Tot într-o groapă va fi așezat, peste două ceasuri și trupul neînsuflețit al starețului Ioasaf…
AVEA MII DE FII SI FICE
Unul dintre cei mai importanți duhovnici din România, a ajuns la capătul călătoriei sale lumești. Parintele Ioasaf, nu a fost numai păstorul obștii monahale de la Mănăstirea Cotmeana, ci al miilor de credincioși care veneau în pelerinaj, din toate colțurile țării, cu prilejul diverselor sărbători ale anului. Ce-i atrăgea aici? Mărturiseau singuri: un „ceva” pe care nu-l simțeau in altă parte. Aceasta era sufletul imens al părintelui stareț care-i primea pe toți cu aceeași căldură cu care un tată își primește copii. De altfel, mulți dintre cei care l-au cunoscut de-a lungul anilor, au devenit fii și fiice duhovnicești ai călugărului care avea și darul înainte-vederii. Sunt nenumărate întâmplările din viețile lor, pe care starețul le prevedea cu putere de sus. Un dar pe care nu toți monahii îl au, ci numai cei care s-au învrednicit de el prin nevoințe, post îndelungat, priveghere și asceză.
O INIMĂ PREA MARE.
Dacă ar fi să rezumam într-un singur cuvânt viața părintelui Ioasaf, cel mai potrivit ar fi: „jertfelnicie”. Dovada? Tot ceea ce a construit la Cotmeana. În doar treizeci de ani, s-a dovedit un administrator iscusit care a făcut din acest așezământ monahal, cea mai măreață mănăstire din judetul Arges și una dintre cele mai frumoase din țară. Biserică, anexe, corpuri de chilii, parc, mini-gradină zoologică, sali de mese, spații pentru pelerini. Dar dincolo de ziduri, părintele Ioasaf a „construit” oameni pentru Împărăția lui Dumnezeu. Nu doar călugării cărora le era îndrumător pe calea mântuirii, ci și nenumărați discipoli trăitori in lume. Starețul a iubit lumea clădită de Dumnezeu, natura, cerul, oamenii. Mai ales oamenii care treceau pragul manastirii. Îi purta pe toți nu doar in rugăciunile sale ci și în inima sa. O inima mare. Umbrită in ultimul timp de faptul că un alt monah a ocupat locul de stareț al mănăstirii Cotmeana. În Săptămâna Patimilor lui Hristos, inima părintelui Ioasaf și-a încetat bătăile.
VEȘNICĂ RECUNOȘTINȚĂ
Tocmai jertfelnicie sa pentru înflorirea mănăstirii, i-a creat părintelui mari probleme de sănătate. Dar cuviosul nu punea preț pe trupul său. Știa că mai presus e sufletul și îl preocupă o singură problemă: ce va răspunde lui Hristos, atunci când se va afla față în față cu El? Întâlnirea aceasta, iată, a vrut Dumnezeu să fie, poate, mai devreme decât credea părintele Ioasaf. Pe de altă parte, intuia că „misiunea” sa s-a sfârșit. A contribuit din plin și o parte a mass-media care l-a portretizat altfel de cum era în realitate, mai ales după ce a avut „îndrăzneala” să vorbească nu tocmai reverențios față de președintele Klaus Iohannis. Oamenii care l-au cunoscut pe părintele Ioasaf l-au iubit și după ce nu a mai fost stareț. Dragostea duhovnicească era reciprocă. Și ei îl purtau in inimile lor. Și de acolo nimeni nu-l va scoate. Întreaga lor durere, acum, ar putea fi cuprinsă în cuvintele pe care Olga Panaete, una dintre fiicele duhovnicești ale părintelui, le-a scris pe o coroană imensă din trandafiri: „Veșnică recunoștință”.
PARTICIPAȚI LA SLUJBĂ!
Dacă nu existau interdicțiile Ordonanțelor Militare, astăzi mii de oameni erau la Cotmeana. Însă chiar în situația dată, puteți participa on-line la slujba înhumării. Accesați pagina de Facebook a Mănăstirii Cotmeana. În casele dumneavoastră , aprindeți candela sau o lumânare! Îngenuncheați și rugati-va pentru părintele Ioasaf. Sufletul său a pornit în călătoria cerească. Să îl însoțim cu gândul și să ne bucurăm pentru el. Îl va întâlni pe Hristos. Oare nu pentru acest moment cutremurător a lepădat părintele toate cele lumești? Drum bun, părinte! Roagă-te pentru noi, nevrednicii, tu cel deja învăluit în lumina dumnezeiască!
6 Comentarii
Anonim
zicea ca rupe dintii,,,,,,,,
Anonim
Nu ieseai de la slujba fara sa lași bani. Aseza icoana Maicii in usa si o tavita lângă ea si toti care ieseau lasau bani (nu monezi) si acolo erau miruiti. Nu mi-a mai trebuit sa merg. O forma mascata de cersit. Urat.
Anonimus
Dar slujbele cum erau acum mult timp? De ce crezi ca au venit mii de oameni, pentru cele mai frumoase slujbe si paralele acelea meritau. 😉
mihnea
Pe toti ne asteapta acelasi lucru mai devreme sau mai tarziu!Nimeni nu este nemuritor!
Mihaela
A fost un preot cu har.Dumnezeu sa -l odihneasca in pace si sa i ierte pacatele cu voie si fara de voie.Multumim parinte pentru ajutorul acordat in cursul vietii.
Anonim
Dumnezeu sa-l odihneasca si sa-i aseze sufletul acolo unde DREPTII odihnesc. Suflet bland si cald iti dorim drum lin catre Maica Domnului. Amin