Fiţi atenţi la agresiunea continuă împotriva identităţii naţionale!
* „Conflictul între globalizare şi statele naţionale este principala problemă a lumii”
Se spune că, în vechime, a existat un sat în care toţi oamenii erau nevăzători. Într-o zi, umblând pe drum, şase orbi au întâlnit un elefant. Ei au atins elefantul pe diferite părţi ale corpului, până când au fost siguri că ştiu cum arată acesta. Cu multă nerăbdare, bărbaţii le-au povestit consătenilor experienţa avută. Primul care a pipăit elefantul din lateral a spus: „Un elefant este asemeni unui zid.” Al doilea, care simţise trompa, l-a contrazis: „Mai degrabă este lung şi moale.” Cel de-al treilea, care pipăise urechea, a dat verdictul: „Este o frunză uriaşă, care se mişcă atunci când o atingi.” Al patrulea, care atinsese coada, nu a fost de acord: „Este ca un şarpe gigantic.” Cel de-al cincilea, care a ajuns la picioare, a strigat şi el contrariat: „Este rotund, asemeni unui copac.” În fine, cel de-al şaselea, care a urcat pe spatele impresionantului animal, a concluzionat: „Nu sunteţi în stare să descrieţi un elefant! Este asemenea unui munte mişcător!” Cei şase orbi au continuat să se certe şi nimeni din acel sat nu a reuşit, nici până azi, să afle cum arată în realitate un elefant.
Elefantul şi pionii
Vineri, la Colocviile Municipiului Piteşti, academicianul Gheorghe Păun a vorbit despre tensiunea globalizare – identitate naţională. Discursul captivant a fost inspirat (şi) de parabola cu orbii şi elefantul, invitatul ediţiei asemuind globalizarea cu un elefant: „Noi nu vedem decât o parte din elefant. Mai rău, elefantul nostru este aşezat într-o arenă de circ şi în jurul lui e un zgomot formidabil de la tobe, trompete, vuvuzele şi… aplauze din public. Cu atât mai greu ne e să raţionăm, în timp ce încercăm să definim elefantul cu mâinile…”
Academicianul a susţinut prelegerea în sala de spectacole a Filarmonicii Piteşti. „După părerea mea, conflictul între globalizare şi statele naţionale este principala problemă a lumii contemporane. Există un joc foarte complex între ideea de globalizare, ca fenomen, şi multe alte procese sociale, politice, economice etc. Există însă şi un proces mai general decât globalizarea, îmbătrânirea civilizaţiei umane (…) Nu voi pronunţa nume de politicieni; actorii de pe scena noastră sunt extrem de mici faţă de procesele acestea. Ei sunt simpli pioni pe o tablă de şah mult mai complexă în care au ajuns sau nu întâmplător”, a punctat Gh. Păun.
„Suntem normaţi şi conduşi”
Academicianul a identificat în discursul său cauze, surse care uneori sunt percepute ca efecte ale globalizării, simptome ale globalizării la nivelul întregii lumii, a dat exemple de manipulare a mulţimilor, a vorbit despre îmbătrânirea naturală a umanităţii, civilizaţia analfabetismului, controlarea politicii de către transnaţionale şi crearea omului – reţea, a prezentat decalogul manipulării, piramida nevoilor şi punctele esenţiale ale Declaraţiei de la Paris, semnate de 13 filosofi din ţări europene (Europa care se construieşte este o falsă Europă; Falsa Europă este utopică şi tiranică; Rădăcinile clasice încurajează excelenţa; Creştinismul încurajează unitatea culturală; E nevoie de responsabilitate, de tradiţie, de naţionalism – în sensul bun al cuvântului; Suntem normaţi şi conduşi; Doar imperiile sunt multiculturale; Căsătoria şi familia sunt esenţiale etc).
Fiţi atenţi!
„Ce s-a întâmplat la noi după Revoluţie? O agresiune continuă împotriva identităţii naţionale, împotriva simbolurilor şi a instituţiilor identitare naţionale, începând cu Eminescu, cu limba română, cu academia, cu şcoala, cu familia, cu istoria, cu biserica etc. (…) O vorbă chinezească veche spune: «Dacă vrei să ocupi o ţară, ia-i identitatea şi pune-i conducători corupţi.» Vi se pare cunoscut? (…) Trăim într-o lume foarte complicată, care nu e deloc plină de filantropi! E plină de oameni interesaţi, foarte bine instruiţi. Globalizarea are un motiv economic fundamental. Globalizarea a pornit atât de agresivă şi a ajuns atât de departe, încât sunt semne că lumea se împotriveşte. Spre mai bine sau spre mai rău? Mă feresc să spun că sunt în bine sau în rău, pentru că în orice bine e şi un pic de rău şi în orice rău e şi un pic de bine. (…) Supravieţuirea individuală nu e o soluţie (…) Îndemnul central e acela la luciditate, la «Fiţi atenţi!»”, a spus Gh. Păun.
„”
Manifestarea organizată de Primăria Piteşti, prin Centrul Cultural, s-a desfăşurat sub egida Centenarului Marii Uniri. Scriitorul Dumitru Augustin Doman l-a prezentat publicului (alcătuit din numeroşi elevi) pe academicianul Gh. Păun. Matematician, informatician, cunoscut ca şi creator al calculatorului cu membrană, coordonator de doctorate în multe ţări, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru titular al Academiei Române şi al Academiei Europei, redactor-şef al revistei lunare de cultură „Curtea de la Argeş” şi autor prolific, publicând sute de articole ştiinţifice, cărţi de matematică, informatică şi de literatură, Gheorghe Păun a adus în România jocul Go, înfiinţând Federaţia Română de Go.
