Mă întâlnesc zilnic cu situaţii dintre cele mai absurde. Câte farse, atâtea păcăleli. Multe situaţii aberante sunt suportate de unii dintre semenii noştri, fără să fie cunoscute de noi toţi. E vorba despre un exces de trucuri instituţionale, de abuz în numele legii, de falsificări, disimulări umane, care devin sufocante pentru cel nevoit să le suporte. Mă gândesc serios dacă nu cumva mecanismul nostru instituţional nu e unul de farsă, corupt şi opresiv pentru oamenii simpli. Iar justificarea acestui gând este dată de întâmplările prin care trec doi cunoscuţi ai mei. Unul dintre ei a fost chemat recent de către directorul unei instituţii bugetare pentru a fi admonestat fiindcă a avut tupeul să-şi revendice unele drepturi în instanţa de judecată. Poate că nu e nimic extraordinar până aici, dar trebuie să precizez că în aceeaşi speţă, dar într-un alt proces, se află însuşi directorul exigent. Drept care se impun câteva întrebări: dacă directorul are dreptul de a-şi da instituţia în judecată, de fapt de a se da singur în judecată, de ce un simplu angajat nu are acest drept? Mai mult, unde scrie că un şef are mai multe drepturi decât un angajat?
Dar să nu credeţi că aceste întrebări constituie temeiul editorialului de azi, ci faptul că, dacă directorul a intrat în posesia drepturilor sale, angajatul nici după mai bine de un an nu s-a bucurat de aceeaşi hotărâre favorabilă a instanţei. Cauza este simplă. Directorul a atacat această hotărâre pe motiv că nu ştie cum să-i calculeze drepturile angajatului său, în condiţiile în care drepturile sale au fost calculate până la ultimul bănuţ. Şi, probabil, când va fi dată încă o hotărâre în favoarea simplului angajat, directorul nostru va mai găsi şi alte pretexte de a se adresa instanţei, numai din dorinţa ca angajatul său să nu se bucure de drepturile lui. Văzând răutatea şefului său, cunoscutul meu s-a adresat şi şefilor directorului respectiv, dar nu s-a ales cu nimic. A parcurs toată ierarhia instituţională, dar în zadar. Scriu aici despre un exemplu clar de abuz în numele legii.
Tot zilele acestea un alt abuz s-a abătut asupra unei alte persoane. Este vorba despre o femeie de peste 60 de ani. Onorabila doamnă a câştigat un proces cu o speţă de drepturi băneşti. Însă bucuria i-a fost stricată de apelul făcut de acelaşi director, după şase luni, împotriva unei sentinţe definitive şi irevocabile. Şi toate acestea se întâmplă la noi, în Argeş, cu avocaţi şi experţi angajaţi pe bani publici, împotriva unor oameni simpli şi care nu au alte mijloace de a-şi revendica drepturile decât adresându-se instanţelor de judecată. Deci, după o carieră de peste 30 de ani, cu rezultate foarte bune obţinute în exercitarea profesiei, fără alt sprijin în afară de amărâta de pensie, văduvă de mai mulţi ani, cu fiul căsătorit în alt oraş şi la o distanţă foarte mare, biata femeie este plimbată de către instituţia în care a lucrat prin sălile de judecată. Avem aici un alt caz de abuz în numele legii.
Dar directorul respectiv nu e singur. El are clica sa. Într-o localitate, fie ea rurală, există mai multe instituţii locale, deci mai mulţi directori. Iar toţi aceştia sunt legaţi de firele invizibile ale intereselor personale, care sunt învăluite de ideologia de partid. Ei îşi petrec sărbătorile împreună. Fiecare cunoaşte despre celălalt date personale, precum data naşterii, câţi ani au trecut de când e şef, când este onomastica soţiei etc. Toate acestea sunt motive de întâlnire pentru a mai pune de o petrecere. Şi asta nu datorită unei organigrame eficiente, elaborate special pentru a uşura activitatea, ci mai degrabă din cauza unei anumite mentalităţi. Iar când intri într-o astfel de instituţie publică trebuie să ai o atitudine servilă, chiar şi faţă de portar, pentru că altfel o păţeşti.
Concluzia este că în localităţile noastre nu există partide, ci găşti, conduse de cei cu bani. Iar găştile primarilor au pus mâna pe şcoală, biserică, poliţie, dispensar. De exemplu, un primar ales vara trecută îi spune unui director de şcoală că trebuie să dispară cât mai repede cu putinţă. Că el vrea să lucreze cu altcineva, pe care îl cunoaşte foarte bine. Deci, zic eu, cu cineva din gaşca lui. Şi exemple de acest gen sunt nenumărate. De altfel, ceea ce se întâmplă la nivel naţional cu găştile lui Sebastian Ghiţă se întâmplă şi la nivel local, cu găştile primarilor. Aproape toate localităţile noastre sunt cucerite politic de către găştile parvenite, pe care niciun scrutin electoral nu le va da la o parte. Iar măsurile lor administrative nu reglementează, ci mai mult tulbură. Şi astfel, comunităţile noastre sunt lipsite de unele drepturi, distribuindu-şi puterea doar în interiorul unui cerc restrâns de persoane. Drept care, nu ştiu dacă vom ieşi vreodată din această lume dominată de interesul personal. Urmăriţi-le viaţa acestor şefi şi şefuleţi şi veţi observa, cu puţine excepţii, că ea este goală, stearpă şi fără sens. Ei au distrus credinţa în lumea viitoare a celor care sunt astăzi copii.
Gheorghe SAVU
26 Comentarii
Dora
De ce nu le dați numele a acestor oameni? De ce nu spuneți cine este directorul respectiv, pentru a fi sancționat de opinia publica? Așa ei vor sta in spatele anonimatului si vor continua cu abuzurile.
Samir
Numai doua exemple? Sunt sute, chiar mii de astfel de exemple
Puiu
Raspunsul il aveti in editorial, doamna Dora: „Dar directorul respectiv nu e singur. El are clica sa.Intr-o localitate, fie ea rurală, exista mai multe institutii locale, deci mai multi directori. Iar toti acestia sunt legati de firele invizibile ale intereselor personale, care sunt învaluite de ideologia de partid.” ESte greu ca editorialistul sa se lupte cu sistemul, dar este de apreciat faptul ca o face, si nu este prima data, si nici singurul domeniu in care intervine. In finalul editorialului se intreaba daca vom iesi din lumea dominata de interesul personal.Eu zic, ca se poate, intr-un singur fel ,dar nu-l spun acum.Uitati-va ce se intampla astazi la varful societatii! Astept o parere curajoasa a editorialistului, o explicatie a ranjetului ironic al presedintelui Iohannis.Ultimele fraze ale editorialului de astazi sunt total adevarate,din pacate.Sper ca nu e o suparare ca am raspuns eu,, dar atunci cand apreciez ceva, nu ma pot abtine.
Savu Gheorghe
Nu e nicio supărare, domnule Puiu, mă simt onorat și mă bucur că apreciați ceea ce scriu. Și vă rog să va afirmați cu hotărâre ideile, chiar dacă nu sunt în consens cu ideile mele. Vă mulțumesc!
ELENA DELIA DUMITRICA
Binenteles ca asemenea cazuri se intalnesc in mai toate localitatile si orasele din Romania. Fiecare caz ,in parte. are o imporatnta locala, aproape personala, de aceea, uneori dorim sa stim cine sunt aceste persoane, pentru a le sanctiona public.Dar problema este alta: cum se poate eradica aceasta maniera generala in care se coalizeaza anumite persoane, mai mult sau mai putin pregatite intelectual, in defavoarea interesului public si strict pentru satisfacerea intereselor personale si ale grupurilor (Atentie: inchise!!!) din care provin. Cu siguranta aceste situatii nu prea se intalnesc intr-o societate (fie ea si tribala, din cele mai vechi timpuri) care functioneaza pe principiul meritocratiei. Unde este o ierarhie sociala solida, in care fiecare primeste ceea ce merita, in conformitate cu pregatirea sa, cu aportul la viata sociala, acolo nu mai e loc pentru lichele. Acesti paraziti ori nu au timp sa se formeze, ori se autodesfiinteaza prin contrast cu exemplele sociale din jur,ori sunt desfiintati de ceilalti . Or meritocratia presupune educarea multor generatii in acelasi spirit, fara pauze , cu un sistem educational si juridic stabil; presupune promovarea si incurajarea valorilor in mod constant; presupune o unitate indisolubila intre factorii de decizie; presupune formarea unei constiinte colective constructive pentru o natiune ,in integralitatea sa.Intrebare retorica, din pacate: care din aceste premize se regasesc in societatea romaneasca?
ION
Doamna Dora avem un exemplu concret. La Liceul Rucăr, directoarea Nicolescu Oana în anul 2016 a declarat Apel împotriva mai multor sentinţe irevocabile şi definitive.
Goana după bani a făcut ca doamna Director să nu a ţină cont nici măcar că persoanele împotriva cărora se îndreaptă i- au fost profesori, acum aceştia fiind oameni în vârstă, pensionari, cărora nu le arde să fie târâţi prin tribunale.
Totul a devenit o afacere.
Nu are importanţă că Apelurile în cauză sunt fără sens fiind declarate împotriva unor sentinţe definitive şi irevocabile, dar aceasta este o metodă de prăduire a banului public, că doar avocatul în cauză primeşte sume consistente de bani, bani care aduc parandărăt în buzunarele şefilor de instituţii precum primar şi director.
În schimb, profesorii nu sunt de acord să ofere parandărăt la salarii şi sentinţe.
Drept urmare, nu se pune problema cu cine votează politicianul de Rucăr.
Petre
Ar trebui ca preşedintele Consiliului Judeţean – Dan Manu să facă puţină ordine şi cu derbedeii aştia de primari care spală bani publici prin instituţiile şcolare.
Întradevăr există o singură explicaţie pentru care un avocat declară Apel la mai multe sentinţe definitive şi irevocabile şi se numeşte principiul fifty- fifty (în literatura română 50 mie, 50 ţie). Adică avocatul semnează că a primit 100%, returnează 50% politicianului de la şcoală şi de la primărie. Nu degeaba au crescut numărul de oi în curtea celor implicaţi.
Singurii păgubiţi în această afacere este buzunarul statului.
Nu ar fi rău dacă D.N.A.- ul ar puţine şi el puţin umărul, că avocatul implicat la Liceul Rucăr este abonatul mai multor instituţii de educaţie unde se spală bani.
Petre
Şi la General ce procent ajunge ?
Oare sunt şi cei de la Bucureşti implicaţi în afacerea cu comisionul de avocat? Ăstora ce le mai iese?
Maria
Speranţa rămâne tot în Ghiţă.,
Poate ne dă el filmul cu aranjamentul între avocat, primar, director de şcoală şi cine mai ştie cine.
Pe de altă parte, slabe şanse, că ăsta votează contra D.N.A. -ului.
Tilică
În calculul şi achitarea sentinţelor din educaţie, pe zona de Nord a judeţului Argeş. ne confruntăm cu un haos total, haos creat cu bun.
Majoritatea cadrelor didactice nici măcar nu ştiu că au fost înşelate.
„Păcăleala” depăşeşte 40 % din suma pe care ar fi trebuit să o primească fiecare în parte.
Este adevărat se pune întrebarea în ce buzunare a intrat procentul de 40%, sau aceste sume s-au evaporat aşa cum numai contabilii ştiu să procedeze?
Adrian
Nu e de vina sistemul –sunt vinovati persoanele care detin functii de conducere in asemenea unitati.Niciodata cand ajung sa detina o anumita functie nu gandeste ca MAINE ar putea fi el cel care va cauta un drept????
Victor Viorel
Legea gratierii este tot un abuz impotriva lege. Nu se impunea acum. Nu e momentul.
Gheorghe
Ar fi şi păcat ca cei care umblă cu banii, ca alde contabili împreună cu conducerea educaţiei să nu se lingă pe degete de ceva miere. Şi cum mierea statului este sub un oarecare control, este mai uşor să umblii la mierea din sentinţe a persoanelor fizice- cadre didactice, mai ales că aceştia din urmă, în mare parte nu ştiu pe ce lume sunt şi dau dovadă de o credulitate absolută.
IONELA
Se spune că prostia şi domnia se plătesc.
Concluzia: este normal ca profesorii să fie furaţi, că doar trebuie să plătească sub o formă sau alta.
Marin
La Rucăr mafia a doborât statul încă din cele mai vechi timpuri.
Ce este interesant, că la Liceul Rucăr în septembrie 2015 s- a angajat şi un „proaspăt” titular care este angajat şi plătit şi de o altă instituţie a statului pentru a ridica informaţii de la faţa locului. Individul căruia i s- au dat şi atribuţiuni în Consiliul de Administraţie în loc să- şi facă datoria (pentru care este plătit suplimentar) s- a dat de partea mafiei locale.
Ar fi recomandat pentru serviciul de informaţii de care aparţine să ia măsuri pentru a- l „pensiona”, că oricum acesta a fost deconspirat. Bineînţeles ar fi recomandat să fie deferit şi justiţiei.
Maria
Orice profesor cauta sa transforme intunericul in lumina. Unii reusesc chiar mai mult: sa transforme lumina in flacara.
IRINA
.Statul Român este prin definiţie un stat care funcţionează pe principii mafiote.
Te duci la medic, dai şpagă, te duci la cimitir dai şpagă (bineînţeles fără chitanţă), în educaţie dai şpagă, etc.
Tot ce funcţionează cu bani publici, necesită şpagă.
Bineînţeles, nici comunităţiile mai mici de gen comune nu sunt ocolite de cancerul numit şpagă.
S- a ajuns chiar la principiul că dacă nu dai şpagă de bună voie, ţi se reţine obligatoriu bir, aşa cum este cazul sumelor reţinute abuziv de către directorii de şcoli în cârdăşie cu primarii. Vorba ceea „dacă nu cade, pică”.
Petrică
Este aberant ce se întâmplă.
Conducerea educaţiei spală bani prin intermediul avocaţiilor ş.a., găurind fără nicio jenă buzunarul statului (în colaborare cu Curtea de Conturi), iar în acelaşi timp se vaită că nu le dă statul bani de salarii şi sentinţe.
Oare cum pot astfel de indivizi să facă educaţie şi să ne spună nouă ce este bine şi ce este rău?
Nimeni nu pune problema că este inadmisibil ca astfel de oameni (fără pic de caracter şi jenă în ale furatului) să ne educe copii.
Având în vedere indiferenţa cu care tratăm astfel de situaţii, nu trebuie să ne mai plângem. Ne merităm soarta.
Mihail
Este bine să angajezi avocaţi pe banii statului, pe lângă faptul că te scoate din rahatul pe care l- ai făcut îţi mai pică şi bani de buzunar.
Ar trebui, întradevăr ca cineva să se sesizeze şi să oprească această mizerie şi furt. Cu banii în cauză se pot cumpăra medicamente pentru oamenii la ananghie, nu folosiţii pentru bunăstarea capiilor din educaţie şi a politicienilor din primării sau alte zone.
Alina
Există tratament la problemele mai sus menționate?
Ariana
La S.I.P.A. Muntenia, directorii de școli au drepturi mai multe decât simplele cadre didactice.
În timp ce pentru directorii de școli sindicatul face tot posibilul ca să- i mulțumească.
Atunci când simplu om cere ajutorul sindicatului pentru a- l sprijini în nedreptățiile de la locul de muncă sindicatul nu- l bagă în seamă.
Poate ar fi mai bine ca sindicatul să fie numai al directorilor, pentru a- i apăra pe aceștia de omul de rând nemulțumit.
DRAGOS
PRIMARI, DIRECTORI FAC ABUZURI SI CONTABILI LE REMEDIEAZA CAT POT SI EI DAR PACAT DE MUNCA DE CONTABIL CA UNI NU O INTELEG GEN: PRIMARI, DIRECTORI SCOALA, PROFESORI, SECRETARI ACESTIA NE PERSECUTA IN LOC SASI VADA DE TREBA LOR SI DE ORELE LOR. SAI IA DNA-UL SI S.R.I LA PURICAT
Ana
Aveți dreptate, să- i ia D.N.A.-ul la puricat pe contabili , secretare și directori, că doar prin contabilitate se scurge banul public.
Este normal să vă doriți să- i ia pe alții D.N.A.-ul, ca să abateți atenția de la dvs..
Oare de ce nu vă puneți problema că secretarii și, contabilii sunt o clasă privilegiată, că doar numai ei primesc în educație spor de stabilitate de15% (sisetmul are nevoie mai multă de un contabil și secretară decât de niște prăpădite de cadre didactice), în schimb la cadrele didactice ioc spor de stabilitate. (acest spor s- a anulat de ceva vreme în cazul cadrelor didactice, dar sindicatele au ascuns acest lucru, că doar ele sprijină doar directorii, contabilii și secretarii)
În fiecare școlaă avem în general un contabil și acela este și se mai numește și contabil șef remunerat pe măsură.
Pe de altă parte nu există contabil într-o școală din Argeș care să fi ocupat postul în ultimii 10 ani fără să dea șpaga dnei. Puiu.
Concluzia: să fim serioși, contabilii din educație, majoritatea absolvenți de Spiru sunt pe dinafara materiei.
Domnule Dragoș, nu doriți dvs. să recunoașteți că sunteți doamna …
Geanina
Este normal ca, contabilul, directorul şi secretara să fie preţuiţi de sistem, că doar prin aceştia şi cu ajutorul acestora se produc bani pentru partid şi pentru politicieni.
Un cadru didactic ce poate să dea mai departe politicianului român? Poate nişte stres şi nervi, că în rest suflă vântul.
S.R.I.-ul dacă şi- ar fi făcut treaba, ar fi trebuit să informeze organele de anchetă, că prin sistemul de educaţie există scurgeri de bani de ordinul sutelor de miliarde pe an la nivelul Judeţului Argeş.
De ce I.S.J. Argeş, tace la un astfel de prejudiciu?, Răspunsul este simplu: este implicat, în mod special prin politcienii care se află la conducere şi care au şi ei partea lor din caşcavalul devenit afacere.
Drept urmare, doamna/domnule Dragoş, nu este cazul şi nici legală solicitarea dvs. ca S.R.I.- ul să se ocupe de cadrele didactice care apleacă capul şi se fac că nu văd cu ce se ocupă contabilii, directorii şi în general capii sistemului de educaţie.
Pe de altă parte în fiecare şcoală se regăsesc în medie câte 2 angajaţi plătiţi de servicii pentru bunul mers al corupţiei din educaţie (că altă utilitate nu le-am găsit)
Nela
La Rucăr, nu sunt probleme.
Acestea se rezolvă în general cu brânză, miel, niscaiva pastramă însoțite de prăjituri de la Iepurașul.
Ce auditor al Curții de Conturi, ar avea curajul să consemneze în documente realitatea și să dispună recuperarea pagubelor, atâta timp cât portbagajul se umple cu de ale gurii?
Petre
Nu degeaba, toată lumea face donaţii primarului Dulamă.
Donaţia este o formă legală de şpagă.
Să vedem dacă OUG cu abuzul în serviciu îl avantajează şi de data asta pe Dulamă