Un tablou sumbru al societății din spațiul argeșean: la Bascov, cinci oameni loviți cu bestialitate sunt trimiși în mormânt, un parlamentar este acuzat de apucături neortodoxe, iar un profesor de religie al unui prestigios liceu este reclamat pentru o agresiune cu conotație sexuală asupra unei eleve. A luat-o lumea razna? A fost întrebarea din deschiderea emisiunii „Subiect de presă”, de la „Antena 3” Pitești. Invitata ediției realizate de Mihai Golescu, directorul ziarului nostru, a fost Victoria Irimia, medic primar psihiatru, doctor în științe medicale, membru al Asociatiei Europene de Psihiatrie, sufletul Spitalului „Self Control – Dr. Irimia” din Pitești. Reputatul specialist a descifrat resorturile generatoare de gesturi și acțiuni care oripilează.
Mușchiul versus neuronul Omul, prin construcția lui, are mai multe părți: cea psihică, cea sufletească, cea afectivă, dar și partea animalică, instinctuală. Nu de puține ori, auzind faptele îngrozitoare săvârșite de semenii noștri, exclamăm: „Și-a pierdut mințile!”. Psihiatru cu vastă experiență, a cărui valoare este recunoscută la congresele internaționale unde este frecvent invitată, Victoria Irimia privește în ansamblu și în profunzimea problemei: „Episoadele de mare agresivitate se repetă ciclic. Fiecare trebuie studiat în parte, dar dacă analizăm global, ajungem la concluzia că subcultura și faptul că… mușchiul înseamnă mai mult decât neuronul produc astfel de reacții. Sunt oameni care nu mai au argumente, dar nici răbdarea să le caute și atunci se trece direct la fapte reprobabile. Toată lumea are un grad de impulsivitate din dorința de a-și rezolva repede orice problemă și nu întotdeauna găsește calea dialogului.”
Rolul negativ al presei În cadrul strict al spațiului argeșean, în ultima perioadă se constată creșterea gradului de agresivitate, numărul știrilor negative sporind vertiginos: tot mai multe cazuri de violență în familie, presupuse preocupări homosexuale ale unui parlamentar, atitudinea necorespunzătoare a unui profesor de religie etc. Cu înțelepciunea vârstei, dar și cu experiența profesională a omului trecut prin viață, dr. Victoria Irimia crede că, sub acest aspect, presa joacă un rol negativ. „Nu e bine să fie mediatizate anumite aspecte brute. În aceste situații, trebuie să existe o autocenzură! Nu a celui care face asemenea afirmații, ci a acelora care, din dorința de senzațional, decid să le mediatizeze. În felul acesta, sunt scoase în față tot felul de situații care mult mai târziu, uneori foarte târziu, se dovedesc a nu fi avut nicio legătură cu realitatea. Sau doar parțial au avut și rămân necorectate, pentru că nu ne mai spune nimeni că o anumită persoană a fost criticată pe nedrept și pusă la zid. Unele lucruri care se spun și se prezintă publicului larg sunt vădit ireale sau rău-intenționate, se dă în stânga și-n dreapta, se lovește în oameni și, până la urmă, totul se răsfrânge în viața socială!”. Exemplul elocvent este cel al călugărului care se „spovedește” nu sub patrafir, ci în fața camerelor de luat vederi, vorbind despre un parlamentar de Argeș. Iar omul este supus oprobiului public, înainte de a i se fi dovedit vinovăția.
Demitizarea femeii Lăsând la o parte războiul aflat în plină desfășurare nu departe de granițele țării, ca expresie a violenței maxime care poate exista, în cadrul discuției s-a făcut referire la ceea ce se constată în societatea românescă, în general: o creștere îngrijorătoare a agresivității sub toate aspectele ei, în condițiile în care oamenii nu mai au repere. Medicul psihiatru crede că această exacerbare a agresivității, fie ea și verbală, este din cauza trendului ascendent de demitizare a femeii. Este una dintre explicații. „Dumnezeu l-a creat întâi pe Adam și apoi pe Eva, e adevărat. Dar se uită faptul că orice mare creator face mai întâi schița și apoi își desăvârșește opera de artă! Orice om, la nevoie, zice întâi de toate: mamă! În ultimele decenii, s-a reușit această demitizare pe considerentul drepturilor egale.” Dr. Victoria Irimia a deplâns și pierderea unor valori tradiționale și a dat un exemplu: „Ritualul nunții era, în vechime, celebrarea castității viitoarei mame. Acum nu mai există acest concept, ci altul: nunta e o petrecere de unde iei bani! O afacere! Și unii fac două sau trei nunți, una acasă, una peste hotare. Și nimeni nu se întreabă de ce peste un an sau doi sau trei, divorțează. Sunt oameni care conviețuiesc foarte mulți ani, au și copii, dar nu își legitimează relația. Femeia, înainte se mărita, fiind celebrată în momentul acela pentru curățenia și castitatea ei. Ea avea nevoie de un umăr pe care să se sprijine, de un susținător, de un îndrumător și împreună să perpetueze specia umană. Ăsta era rostul femeii: în total respect, în înțelegere și bunăvoință și respectarea egalității moralmente a celor doi.”
Până la Dumnezeu, era mama! „Demitizarea femeii i-a făcut pe oameni să nu mai aibă cui să se adreseze în momentele de cumpănă”, a explicat medicul. Rolul mamei era imens. „Până la Dumnezeu, era mama care îi alina și îi ajuta când erau copleșiți de suferințe. A dispărut orice respect pentru autoritate. Era reprezentantă de tată, de capul familiei. Autoritatea nu mai funcționează nici în familie, nici în școală. Leadership-ul a fost dus în derizoriu! La noi nu mai există niciun criteriu de competență și calitate a conducătorului, ci doar simpla lui afiliere la un grup de interese ori la un partid politic. E suficientă apartenența la un astfel de grup pentru a fi propulsat în față, chiar dacă nu are mare legătură cu domeniul în care a devenit lider!”
Biserica, pusă la zid Paradoxal, în țara cu un popor ortodox în proporție de peste 90%, Biserica strămoșeacă este atacată! Este un fenomen pe care l-am sesizat cu toții și l-a subliniat medicul psihiatru: „Biserica este insultată, instituția și reprezentanții ei. Mințile primitive înțeleg foarte greu faptul că înalții ierarhi trebuie să se supună unui ritual de castitate. Și atunci ei sunt atacați. Dar problema este că aceste subiecte se discută public atâta vreme cât nu există un verdict al Justiției în cazurile respective! Și în această privință, presa are un rol nociv, în momentul în care permite cuiva să distrugă mediatic o persoană sau să atace o instituție, cum ar fi Biserica Ortodoxă.”
Suntem violenți Într-o lume și într-o perioadă a incertitudinilor, un lucru e, totuși, sigur, de netăgăduit: violența crește la cote alarmante. Fie ea și verbală. Dar individul are în el germenele agresivității, după cum a remarcat specialistul prezent în studio: „Oamenii se uită la filme cu bătăi, la scene în care se înjură și se calcă în picioare, iar toate acestea influențează în foarte mare măsură.” Cât privește cazurile excepționale, precum al omului bolnav psihic de la Bascov, care a ucis cinci persoane, dr. Victoria Irimia a fost tranșantă: „Cei cu deficiențe de natură mentală nu trebuie să fie în libertate, ci la centrele speciale. Iar dacă este în mijlocul familiei și psihiatrul își face datoria, el urmărește dacă se respectă tratamentul, ține legătura în permanență cu cei din jurul bolnavului, iar atunci se întâmplă rareori ca un pacient să ajungă la acte groaznice.”
Anxietatea crește Teama oamenilor de rând este din ce în ce mai mare. Mai ales acum, când șuieră proiectilele nimicitoare la câteva sute de kilometri de România. Plus problemele care decurg de la această confruntare militară. Medicul și-a exprimat viziunea: „Noi căutăm o singură cauză și spunem că acest război din Ucraina este cauza tuturor relelor economice, energetice, sociale care vin. Nu! Orice fenomen este determinat de mai multe cauze. Sunt mai multe aspecte. Mulți oameni fac speculă, fac averi mari, în vreme de criză. În privința alimentelor, producătorul primește același preț ca și anul trecut, procesatorii primesc și ei ceva, dar cei care se îmbogățesc sunt comercianții. În cazul energiei, este strigător la cer: România își produce energia electrică, o listează la bursă, apoi o cumpără! Îmi cumpăr din exterior propria mea resursă! Este o încrengătură a intereselor, încât nu se dorește schimbarea situației, pentru că este vorba despre profituri mari.” Revenind la întrebarea de la începutul emisiunii pe care a adresat-o directorul Mihai Golescu – a luat-o lumea razna? – răspunsul distinsei doamne Victoria Irimia a fost afirmativ. Cum să fie altfel oamenii care și-au pierdut reperele, decât debusolați!?
