Fraţii Grimm, Jacob şi Wilhelm, s-au născut în orăşelul Hanau, lângă Frankfurt/Main. Cei doi filologi, lingvişti, doctori în drept, au devenit cunoscuţi în toată lumea pentru colecţia de basme care conţine, printre altele, „Albă ca zăpada”, „Cenuşăreasa”, „Scufiţa roşie” şi „Hansel şi Gretel”. Figurile din poveşti întruchipează forţele binelui şi ale răului care se confruntă, dar binele iese întotdeauna triumfător.
„Povestea zilelor noastre de la Hanau” a depăşit cu mult puterea imaginativă a fraţilor Grimm. Un tânăr absolvent de facultate, aparent inofensiv, dar cu tulburări psihice majore şi încărcat de ură împotriva străinilor, posesor legal de armă, a omorât în zilele vesele de carnaval nouă persoane străine, dar şi pe mama sa, după care s-a sinucis. Locurile crimei au fost două shisha-bar din oraş, locuri în care se fumează în general narghilea.
Pe prima pagină a ziarului „Bild”, cel mai citit, a apărut fotografia unei tinere de 35 de ani, victimă a masacrului. Din articol reiese că aceasta trăia la Hanau de mai mulţi ani împreună cu familia de romi proveniţi din România, era vânzătoare şi mamă a doi copii şi, din nefericire, s-a aflat într-un moment nepotrivit la locul nepotrivit. Toată lumea a fost consternată şi indignată de această crimă cu premeditare, făptuită într-un decor paşnic, în zilele cele mai vesele ale anului. Politicienii, justiţia şi poliţia, profesorii şi părinţii, dar şi noi, cetăţenii, suntem răspunzători pentru această tragedie. Se discută şi se scrie, se fac demonstraţii de solidaritate, de protest, dar lupta abia începe. Astăzi vedem că „geniul răului” din poveste a triumfat şi că duşmanul identificat vine din extrema dreaptă.
