La începutul acestei săptămâni, Asociaţia Elevilor din Constanţa a dat în judecată Ministerul Educaţiei pentru anularea măsurii care-i trimite în şcolile profesionale pe copiii cu medii mai mici de 5 la admiterea în liceu. Motivul: efectele discriminatorii faţă de elevii respectivi, dar şi faptul că măsura denotă o atitudine de tipul „ascundem gunoiul sub preş”.
Care gunoi? Care preş? Păi, ne explică asociaţia. „Atitudinea decidenţilor faţă de situaţia haotică din sistemul de învăţământ românesc” este „gunoiul”, din câte înţelegem, iar măsura ministerului, asta cu şcolile profesionale, este „preşul”. Şi de aici apare – aţi ghicit! – „discriminarea”. Aşa e acum, în aceste vremuri: toţi trebuie să aibă drepturi, iar cu obligaţiile… mai vedem. De pildă, în cazul de faţă, e dreptul elevului să fie „bâtă” la carte… Dacă nu-i dai acest drept, îl discriminezi. Te bagi tu, minister, să-i decizi menirea, îi stabileşti tu, statule care eşti, viitorul? Nu se poate aşa ceva! Păi, ce, mai suntem ca pe timpuri, când dacă nu învăţai ţi se spunea că o să ajungi în fabrică „să dai la pilă”? Nu mai suntem…
Acum, dacă elevii obţin nota 4 la admitere, se găseşte o asociaţie, o fundaţie, un „oengeu” care să le sară în ajutor, dând vina pe „sistemul” din cauza căruia e sărăcie, multe familii sunt destrămate, unele etnii nu sunt favorizate etc. Într-o anumită măsură, trebuie avute în vedere şi aceste argumente. Dar hai să fim corecţi până la capăt şi să spunem că mulţi copii nu învaţă carte pur şi simplu! Or, dacă aceştia nu obţin nota 5 la admitere, de ce să mai ajungă la liceu să-i mai chinuie pe profesori, când pot merge – cum era înainte – să înveţe o meserie, la profesională? Fiecare are dreptul să-şi aleagă traseul, dar – cum spunea cineva – asta nu înseamnă că trebuie să primească permis de conducere cel care nu e în stare să promoveze examenul de la şcoala de şoferi.
Poate că evaluarea naţională nu reflectă cu acurateţe nivelul intelectual al elevilor, dar diferenţele între un copil de nota 4 şi unul de 9 sau de 10 sunt evidente. Prin urmare, asociaţiile care se ocupă cu „discriminări” de acest gen ar trebui să ştie că un drept se obţine prin muncă. Or, munca de a învăţa carte îţi dă dreptul să ajungi la liceul dorit. Pe de altă parte, învăţământul profesional nu este deloc rău, aşa că ar trebui promovat, nu blamat. Pentru că el ne poate da meseriaşii de care acum ducem mare lipsă.
Vom încheia aceste rânduri ceva mai optimist, spunând că sub „preşul” la care face referire respectiva asociaţie a elevilor am găsit şi altceva decât „gunoi”: o performanţă remarcabilă. Doi elevi din Argeş, Horia Iorgulescu, de la Colegiul „I.C. Brătianu” Piteşti, şi Ioana Tuţu, de la Colegiul Naţional „Carol I” Câmpulung, au urcat pe podiumul Olimpiadei internaţionale de limba franceză desfăşurată la Chişinău. Abia întoarsă în ţară, Tatiana Florea, profesoara lui Horia, ne-a povestit ieri despre acest băiat de excepţie la toate materiile, care vrea să devină medic. Şi ne-a mai vorbit doamna profesor despre situaţia ingrată a limbii franceze, pe cale de dispariţie în şcolile generale, „măcelărită” practic de limba germană. Că tot e în dicuţie discriminarea…
Un Comentariu
Goargăș
Eu aș propune o transparență totală: să se publice toate mediile, de la ultimele studii efectuate, de către toți cei care au legătură cu acest subiect, inclusiv ale ,,oengiștilor” degrabă mâncători de fonduri cu destinații mai mult sau mai puțin transparente sau benefice. Această inițiativă s-ar putea extinde la toate categoriile care sunt plătite din bani publici. Să vedeți atunci surprize! P.S. Nu exclud variantele în care repetenții s-au descurcat mult mai bine decât tocilarii. De, note mari la școala vieții! Nu le-a fost ușor!