Sub masca ipocrită a dezinteresării şi afişând o totală lipsă de ambiţie de a accede la putere, PNL recurge la moţiunea de cenzură pentru a da jos guvernul PSD. Dar rămân ferm convins că există o mare diferenţă între succesul de „publicitate” şi succesul de „fond”, pentru că moţiunea liberalilor nu urmăreşte nimic altceva decât un succes de public. Or, problema de fond a moţiunii ar trebui să se refere la un program de guvernare, la măsuri care să ducă la o dezvoltare rapidă a economiei noastre, de jos în sus, prin întreprinderi mici şi mijlocii etc. Însă PNL continuă să fie deficitar la capitolul program de guvernare. Nu se ştie nimic despre măsurile liberalilor cu privire la dezvoltare economică, politică salarială şi de personal, construire de autostrăzi, salariu minim etc. 

Prin urmare, vorbim de un partid liberal purtat de nişte inconştienţi pe nişte căi străine lui şi însufleţit de o publicitate deşănţată. Iar Rareş Bogdan pare că e pe val, în ciuda pregătirii unei moţiuni de cenzură ce seamănă mai mult cu o „rugăciune” şi mai puţin cu o acţiune politică democratică. Ca să întrunească numărul de voturi, liberalii au pus în funcţiune mai multe dogme decât programe politice. Într-o şedinţă restrânsă, la care au participat numai liberalii cu funcţii importante în partid, Rareş Bogdan le-a cerut acestora să fie foarte prudenţi şi extrem de circumspecţi. Acest personaj intervine şi în scandalul survenit între liberalii argeşeni. „Să fim precauţi şi, pe cât posibil, să facem adevărata propagandă necesară să le scoatem argeşenilor pesedeul din cap. A sosit momentul ca Argeşul să se trezească”, a mai spus Rareş Bogdan. Dar spectacolul pe care fostul realizator de televiziune îl avea în faţă era unul deloc convingător. Cum să vezi în Adrian Miuţescu un liberal autentic? Cum să-l votez eu pe acest om despre care ştiu că solidaritatea sa liberală se bazează pe interese personale, nu pe criterii ideologice. Dacă nu ar fi fost Alina Gorghiu, la început, iar acum Ludovic Orban, nici măcar nu am fi auzit de Miuţescu. Dar Alina Gorghiu, fosta şefă a liberalilor la nivel naţional şi cândva trăitoare în „oraşul regal”, l-a adus pe Miuţescu la Piteşti. Care sunt marile merite ale d-lui Miuţescu? Ce a făcut el pentru Argeş şi ne-a rămas în minte?

Prin urmare, moţiunea de cenzură a liberalilor se vrea a fi materializarea unui anumit curent de opinie publică anti-PSD. Însă cei 20 de ani de democraţie ne-au arătat cu prisosinţă cât de uşor se pot naşte aşa-zisele curente de opinie publică. În primul rând, marele public, cum i se zice populaţiei, e dispus să creadă orice sau aproape orice, cu o singură condiţie: minciuna, demagogia şi cancanul să fie servite verosimil. În al doilea rând, sunt curente care spun atât de multe, dar judecă atât de subiectiv, încât creează tot felul de invidii şi răutăţi personale, dar şi degringoladă socială.

Pe de altă parte, dacă opinia publică îşi are sursa în societatea civilă, curentele politice se formează în Parlament. Atunci când curentele politice se întâlnesc cu opinia publică nu există politician, partid sau guvern să le facă faţă.

De exemplu, dacă până acum cei din opoziţie nu au dorit să inducă majorităţii parlamentare ideea unui radicalism în confruntare cu Guvernul Dăncilă, odată cu retragerea grupării lui Tăriceanu de la guvernare, căderea guvernului PSD este iminentă. Aceasta este logica gestului lui Tăriceanu. Zilele următoare vom afla şi preţul trădării preşedintelui ALDE, în sensul că va fi trecut în „rezervă” din politică fără nicio problemă de dosar. Aşadar, dacă până acum liberalii s-au mulţumit numai cu sondaje ca să cunoască opinia publică, fără însă a crea curentul politic favorabil pentru a forma majoritatea parlamentară în vederea dărâmării guvernului, zilele acestea s-a trecut la o nouă etapă. Viorica Dăncilă va fi înconjurată din toate părţile de forţele aliate ale lui Klaus Iohannis, care, cu ocazia depunerii candidaturii, la Biroul Electoral Central, a declarat că în primul mandat a făcut pe „pompierul atomic” (cu referire la lupta sa cu pesediştii). 

Însă cred că, din punct de vedere sociologic, depunerea moţiunii de cenzură de către liberali este neinspirată, fiindcă momentul ales nu este oportun. Ar mai fi trebuit puţină răbdare până când opinia publică favorabilă căderii Guvernului Dăncilă s-ar fi putut întâlni şi cu un curent parlamentar la fel de favorabil şi de puternic, fără să se mai recurgă la „abordări individuale” din partea liberalilor. În condiţiile acestea, fie că guvernul PSD va rezista, fie că va cădea, doamna Dăncilă va fi victimă în ochii opiniei publice. Şansele candidatului PSD la prezidenţiale vor creşte enorm după moţiunea de cenzură a PNL. Însă amorul propriu al liberalilor este mult prea mare. În felul acesta va începe o lungă perioadă de degringoladă, până când viitorii guvernanţi îşi vor găsi viziunea politică, fără să mai recurgă la orgoliile unui preşedinte care nu are cine ştie ce consideraţie faţă de realitatea în care se află ţara.

Distribuie pe Facebook

Gheorghe Savu

See Full Bio