Departe de ochii presei, prefectul în funcţie Emilian Dragnea a organizat azi, la Prefectură, o întâlnire festivă cu foşti reprezentanţi ai Guvernului în Argeş. Au fost prezenţi prefecţi ai judeţului în diferite perioade de după 1990, iar seara aceştia şi angajaţii Prefecturii şi ai Jandarmeriei au fost invitaţi la un spectacol la Casa de Cultură a Sindicatelor din Piteşti, unde au concertat Nicolae Furdui Iancu şi „Doina Argeşului”. Ulterior, oamenii lui Dragnea au postat pe Facebook date despre eveniment, ca şi cum ar fi fost unul minor… Care este motivul acestei întâlniri? Parlamentul a decis anul trecut să instituie Ziua Instituţiei Prefectului, aceasta fiind marcată la 2 aprilie în fiecare an. 2019 este primul an în care se sărbătoreşte „Ziua Prefectului”, de unde şi activitatea secretă de ieri… A, şi era să uităm: Prefectura a editat o broşură cu activitatea sa din ultima perioadă (care o fi fost bogată, poate, dar a lăsat mult de dorit din punct de vedere al comunicării).
Recorduri
Judeţul nostru deţine câteva recorduri naţionale în materie de prefecţi. Astfel, Argeşul a avut cei mai mulţi reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu de la Revoluţie şi până în prezent, 17. Tot Argeşul deţine şi recordul de cel mai scurt mandat al unui prefect – 21 de zile. Primul prefect al Argeşului după Revoluţie a fost Nicolae Olteanu, instalat în funcţie în ianuarie 1990. Jurist de profesie, Nicolae Olteanu a condus Prefectura Argeş şase luni, după care, în toamna lui 1990, a fost ales deputat de Argeş pe listele FSN.
Ion Cârstoiu, cel mai longeviv
Lui Olteanu i-a succedat Ion Cârstoiu, cel mai longeviv prefect, cu două mandate: octombrie 1990 – decembrie 1992 şi ianuarie 2005 – august 2007. În octombrie 1990, Ion Cârstoiu venea prefect după patru luni în fotoliul de primar al Piteştiului. După prima şedere la Prefectură, a ajuns deputat pe listele PD, vreme de două legislaturi, până în 2004. A revenit ca prefect de Argeş pe 7 ianuarie 2005, până la 1 august 2007, când a făcut rocada cu Ion Popa şi a rămas subprefect. Tot subprefect a rămas indiferent de cine a fost numărul 1 în instituţie, până în 2010. Cumulat, Cârstoiu a stat cel mai mult ca prefect, patru ani şi nouă luni. Între decembrie 1992 şi mai 1995, în funcţia de prefect a fost numit Vasile Niţu, care ulterior a demisionat.
Nicolescu, recomandat de Cozmâncă
Constantin Nicolescu a fost prefect de Argeş în perioada mai 1995 – noiembrie 1996, venind din postura de director al reţelei de service-uri IATSA, recomandat pentru această funcţie de Octav Cozmâncă, ministru al Administraţiei Publice la acea dată. Ulterior, Nicolescu a ajuns senator PSD (2000-2004), iar din iunie 2004 – preşedintele Consiliului Judeţean Argeş.
Prefectul care gătea în birou
Aurel Teodorescu (noiembrie 1996 – noiembrie 1999) era profesor de germană, originar din Ţuţuleşti. A fost unul dintre cei mai ciudaţi prefecţi din ţară: folosea două feluri de semnături pe actele oficiale, una lungă şi alta scurtă, dar considera că doar cea lungă avea valabilitate! Deşi era reprezentantul Guvernului în teritoriu, acesta obişnuia să-şi încălzească mâncarea adusă de acasă la sufertaş sau îşi prăjea ouă pe un reşou chiar în cabinetul de prefect! Cu toate acestea, în ciuda criticilor vehemente, Teodorescu a rezistat în funcţie trei ani!
Marin Toader, cumnatul lui Constantinescu
Urmaşul lui Teodorescu a fost Marin Toader, în perioada noiembrie 1999 – decembrie 2000. Acesta fusese preşedintele Fondului Proprietăţii de Stat în Argeş, dar era şi cumnatul preşedintelui în funcţie, Emil Constantinescu. Singurul prefect cu un mandat aproape întreg a fost Constantin Tămagă, între ianuarie 2001 şi noiembrie 2004. Fiindcă la acel moment a preferat să intre în campania electorală pentru un loc în Parlament pe listele PSD, Tămagă a fost nevoit să îşi dea demisia cu câteva luni înainte de expirarea mandatului.
Mandat de doar trei săptămâni!
Unul dintre cele mai scurte mandate de prefect din ţară le-a avut Cătălin Teodorescu, între noiembrie 2004 şi ianuarie 2005. La acea vreme reprezenta Partidul Umanist Român condus de Dan Voiculescu. Ion Popa, actual senator de Argeş, a fost şi el reprezentant al Guvernului în teritoriu între august 2007 şi februarie 2009. El l-a înlocuit în funcţie pe Ion Cârstoiu, după ce Călin Popescu Tăriceanu a scos PD-ul de la guvernare, în vara lui 2007. Lui Ion Popa i-a succedat omul de afaceri, reprezentant al PSD, Marcel Proca, şi el cu un mandat extrem de scurt, între februarie şi octombrie 2009. Între 1 octombrie 2009 şi 18 aprilie 2012 prefect de Argeş a fost Gheorghe Davidescu, fost director al Direcţiei Silvice Argeş. Mandatul lui Davidescu în fruntea Prefecturii s-a încheiat însă odată cu numirea ca reprezentant în teritoriu, făcută de premierul Mihai Răzvan Ungureanu, a lui Ciprian Berevoianu, fost director al ITM. Berevoianu şi-a trecut în cont două recorduri: a fost cel mai tânăr prefect al Argeşului, la doar 32 de ani, dar şi demnitarul cu cea mai scurtă perioadă în funcţie, din ţară, doar trei săptămâni! El a căzut victimă primei măsuri luate de Executivul Ponta după instalare, în mai 2012: schimbarea prefecţilor şi a subprefecţilor din întreaga ţară. Astfel, Ciprian Berevoianu a fost înlocuit cu liberalul Cristian Soare. În martie 2014, Cristian Soare a fost şi el schimbat din funcţie, locul său fiind luat de Mihai Oprescu. La începutul anului 2016, odată cu numirea Guvernului de tehnocraţi, condus de Dacian Cioloş, Oprescu a fost schimbat din funcţie şi readus Cristian Soare, care a deţinut această funcţie până când a fost înlocuit cu Emilian Dragnea.
