„Pas cu pas” – cum îi place s-o spună preşedintelui Iohannis – mai facem câte-o nefăcută în democraţia noastră originală. Zilele trecute, şcolarii au fost îndemnaţi să boicoteze simularea evaluării naţionale, „fie dând foaia goală, fie scriind tot ceea ce este greşit la sistem”, transformând „foaia de examen într-un manifest faţă de învăţământul românesc”. Cum, dom’le, e posibil aşa ceva? Uite că e! Dar nu în Argeş…
Adevărul e că trăim vremuri cel puţin ciudate. Viaţa de elev nu mai are romantismul de altădată, când şcoala, dascălii şi activitatea acestora erau respectate, când erai învăţat că prin educaţie poţi răzbi mai uşor în viaţă. Şi când promovai fiecare ciclu de învăţământ, treaptă cu treaptă, prin examene. Acum – în era modernismului, a telefoanelor deştepte şi a tabletelor – totul s-a schimbat: elevii nu prea mai învaţă, nu prea mai citesc cărţi, nu prea le mai place să meargă la şcoală. Nu vor să mai dea teste! Mai nou, boicotează…
Cineva spunea, glumind, că ei, copiii, au declarat război organizaţiilor teroriste Al Fabetul şi Al Gebra… Problema e că, sub umbrela unui Consiliu Naţional al Elevilor, ei, copiii, îşi îndeamnă colegii la boicot, la nesupunere, iar oficialităţile le-au dat această putere. Sigur că da: e mai comod să nu înveţi pentru simulare, sub pretextul că boicotezi evaluarea naţională spre binele învăţământului românesc… Şi mai departe – nu-i aşa? – ar fi mai comod să nu mai fie teste, să nu mai dai examenele de bacalaureat, să intri direct la facultate, pe bază de dosar, cum de altfel se întâmplă la mai toate instituţiile de învăţământ superior din România…
Suntem de acord că învăţământul nostru are multe puncte slabe. O spune şi Academia Română într-o „Strategie de dezvoltare” a ţării până în anul 2035. Este evident că elevii au mormane de lecţii în faţă, unele inutile, că dascălii nu mai pun accent pe formarea deprinderilor de studiu, că părinţii sunt din ce în ce mai ocupaţi şi nu îi verifică pe cei mici la teme, că programele sunt prea stufoase, prezentate neatractiv şi de multe ori neadaptate la vârsta copiilor ş.a.m.d.
Şi totuşi, copiii trebuie să înveţe carte. Fiindcă numai aşa pot schimba lucrurile! Or, lor nu le mai place asta. Unora dintre ei. S-a ajuns până acolo încât cel care învaţă foarte bine într-o clasă e privit ca un „paria”, ca „un prost, dă-l încolo de tocilar”… Şi dacă un astfel de copil nu are nici profesori de calitate, nici colegi de nivel valoric apropiat care să-l stimuleze, şansa lui de a evolua tinde spre zero. Mai degrabă e o neşansă! Aceea de a trăi într-un loc nepotrivit într-un moment nepotrivit!
5 Comentarii
Anonim
Felicitări pentru articol ! Poate mai trebuia subliniat că unii elevi , deşi doar boicoteză şcoala, uneori susținuți chiar de „Consiliul elevilor”, ba chiar şi de cel …”al părinților”(de bani gata!), nu boicotează niciodată avantajele (f.f.f.numeroase social) ce decurg din statutul de elev/student (doar cu …numele) !!!
Anonim
Aveți mare dreptate!
Delia Dumitrica
Eu nu știu ce să mai zic! Mie mie se pare mai degrabă o implicare indirectă a elevilor într-un boicot început de la vârful statului. Oameni buni, am văzut că au tot apăsat pe eroarea capitală de a-l considera pe St. O. Iosif autorul unei poezii a lui H. Heine. Buuun! Traducerea poeziei în limba română îi aparține lui St. O. Iosif și știm (depinde) foarte bine că o traducere reușită nu este una literală, ci facută în spiritul limbii în care se traduce (stim -depinde- că orice limbă are cuvinte și expresii intraductibile sau greu traductibile în alte limbi), iar aportul traducătorului este unul însemnat . Astfel, forma poeziei în limba română îi aparține lui St. O. Iosif, nu lui H. Heine. Da, ar fi fost corect să se fi precizat autorul poeziei originale și autorul traducerii. Acum, ca profesor de română, mă întreb și vă întreb : a fost această fină, fină inadvertență un impediment în rezolvarea cerințelor? A fost cumva vreo cerință referitoare la autor la care elevii să fi răspuns greșit din cauza erorii acesteia? NU. Au fost induși în eroare elevii de aceasta inadvertență? Nu. Stiu că au fost situații în anii precedenți în care au existat erori grave (uneori de scriere) în redactarea subiectelor, dar, de data aceasta revolta nu e justificată. Evident, persoanele care ar trebui să controleze modul în care se redactează subiectele trebuie să fie experți în domeniu și nu altceva, este edevărat. Dar de data aceasta au sărit calul, implicându-i pe copii în niște jocuri politice murdare , ca de obicei. După ce că elevii din ziua de azi sunt din ce în ce mai dezinteresați de studiu, acum asta ne mai lipsea: să boicoteze un examen de nivel național. Dar de ce nu l-au boicotat pe expreședintele Băsescu, după ce a spus în gura mare că elevii ar putea s-o lase mai ușor cu studiul , că nici el nu a fost un elev eminent? Spunând așa ceva tocmai la festivitatea de deschidere a unui an școlar, a dovedit el însuși a fi un IMINENT…pericol social. Dacă până atunci îl simpatizam oarecum, atunci mi-a demonstrat că nu era un exponent al elitelor și nici unul care să promoveze excelența, ci numai pe aceia mediocri. Întorcându-mă la boicotul elevilor, mă bucur că argeșenii noștri au fost oameni cu scaun la cap. Până la urmă, simularea se numește ”simulare” tocmai fiindcă e orientativă și poate să tragă semnale obiective de alarmă elevilor, profesorilor, părinților. Și încă un lucru : toți se plâng, nevoie mare, că elevilor nu li se dezvoltă spiritul creator. Poftim? Păi spiritul creator vine din lectură, dragi elevi, dragi părinți și stimați ”Gică-Contra”, nu din Faceboock, nu din filme etc. . Cu stimă, Delia D.
Anonim
Aplauze.
Anonim
Elevii Bulă şi Gygel au adormit de mult în timp ce „diriga” îi „dăscăleşte” printr-o Predică de…Zile Mari !