Modificările aduse Legii Agenţiei Naţionale de Integritate privind prescrierea faptelor mai vechi de trei ani care determină conflictul de interese, dar şi pensiile speciale pentru aleşii locali sunt neconstituţionale, a decis Curtea Constituţională. Aşa se face că edilii din Argeş şi nu numai care aveau probleme cu ANI şi sperau să scape de acestea printr-un verdict de prescriere a faptelor (inclusiv retroactiv) trebuie să caute alte pârghii, la fel cum trebuie să îşi pună pofta în cui privind pensiile speciale pe care parlamentarii le prevedeau într-un proiect de lege pentru ei.
Motive
Actul normativ care modifica Legea ANI prevedea că „faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor”. Sesizarea privind neconstituţionalitatea acestei legi a fost trimisă CCR de către preşedintele Klaus Iohannis în 31 iulie.
Pe de altă parte, Codul Administrativ care prevedea pensii speciale pentru primari a fost contestat atât din motive procedurale privind adoptarea sa în Parlament, cât şi pentru că „pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii”.
Contestatarii actului normativ au mai arătat că legea „va permite numiri politice în cele mai importante poziţii ocupate în prezent de înalţi funcţionari publici, ceea ce încalcă obligaţiile de profesionalizare a administraţiei publice pe care România şi le-a asumat înainte de aderarea la Uniunea Europeană”. De parcă prefecţii, de exemplu, care sunt înalţi funcţionari publici, sunt cu adevărat… apolitici!
