Nu cu multe zile în urmă, în Bucureşti a fost exercţiu mare, mare, la care şi echipaje ale ISU Argeş au participat la o simulare a intervenţiei după un cutremur puternic. Ca un făcut, în jurul orei 3 din noaptea de sâmbătă spre duminică a fost înregistrat cel mai mare cutremur din ultimii 14 ani, cu o magnitudine de 5,8 grade pe scara Richter, simţindu-se din plin şi în Argeş, nu doar în Bucureşti şi, evident, zona de epicentru (Vrancea). Totuşi, după ce săptămâni în şir mii de argeşeni au fost „terorizaţi” cu mesaje de la ISU pentru testarea sistemului RO-ALERT în caz de pericol, nici înainte, nici după cutremurul de sâmbătă noapte nu a mai fost emis vreun SMS.
Ulterior, autorităţile au ieşit la rampă şi au spus că sistemul funcţionează doar post-eveniment şi doar dacă sunt mari evenimente naturale sau artificiale. Păi, atunci, la ce s-au mai cheltuit milioane de euro cu un astfel de sistem? A cui este, de fapt, afacerea, dacă nu ajută la ceva concret ci doar să anunţe vreo vijelie mai acătării?
La ce e bun sistemul RO-ALERT?
După cutremurul de sâmbătă noapte, IGSU a anunţat oficial ceea ce observase toată lumea: sistemul RO-ALERT nu difuzează notificări în cazul seismelor, anterior declanşării acestora. Că înainte, ne-am lămurit, nicio şansă. Dar atunci, ce face? „Ulterior producerii cutremurului, în cazul în care acesta generează consecinţe grave, vor putea fi difuzate mesaje de avertizare a populaţiei, cu măsuri de protecţie adecvate (de exemplu: puncte de distribuţie a ajutoarele de urgenţă)”, a precizat IGSU. Portalul www.ro-alert.ro dedicat informării populaţiei privind sistemul de avertizare-alarmare în situaţii de urgenţă a fost lansat, de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) din Ministerul Afacerilor Interne, în data de 15 septembrie. Acesta are scopul de avertizare a populaţiei cu privire la fenomene meteo extreme, inundaţii sau chiar un atac terorist, prin telefonul mobil. Autorităţile au spus şi de ce nu se amite alertă la cutremur: dacă s-ar transmite mesaj, s-ar putea instala panica, iar persoanele care ar primi acest SMS în avans ar putea, instinctual, să părăsească locuinţa şi să fie surprinse de cutremur pe scări. Mai bine să cadă blocul pe ele, nu?
Consolidare… în teorie
Ce s-ar întâmpla însă în cazul în care un cutremur ar lovi Piteştiul, oraşul cu cele mai înalte clădiri din Argeş? Specialişti spun că toate clădirile construite după 1977 (anul „Marelui Cutremur”) în Piteşti rezistă sigur la un cutremur de până la 7,5 grade pe scara Richter, nu însă şi cele ridicate înainte de ’77, mai ales că multe au mai trecut şi prin devastatorul seism din acel an. „Normele de construcţii erau bune şi până în 1977, însă apoi au fost introduşi nişte indicatori noi de rezistenţă, care nu erau luaţi în calcul până atunci. Toate clădirile construite după 1977 în Piteşti rezistă sigur la un cutremur de până la 7,5 grade pe scara Richter. La 8 însă, nu ştie nimeni!”, a declarat Fane Popescu, fost arhitect-şef al Piteştiului. La Primăria Piteşti se găseşte o listă de 108 clădiri cu grad de risc. Printre ele, cele de pe Calea Bucureşti, blocurile de la Gară, câteva blocuri din Trivale, dar şi Prefectura. Legislaţia prevede că imobilele trebuie să fie expertizate şi, dacă e nevoie, consolidate. Asociaţiile de proprietari se plângă că nu au bani, aşa încât astfel de lucrări nu s-au făcut în Argeş la blocuri, ci doar la unele instituţii publice (precum noua Casă a Căsătoriilor, Primăria Piteşti etc.).
Asigurare? Da’ de unde!
Pe lângă problemele tehnice ale clădirilor, sunt dificultăţi mari şi când vine vorba despre despăgubiri. Este lege conform căreia toţi proprietarii de clădiri trebuie să îşi asigure imobilele împotriva cutremurelor, inundaţiilor şi alunecărilor de teren. Ba se prevede şi o amendă de 500 lei pentru cei care nu o fac. Aiurea! Primarii nu dau amenzi, să nu îşi piardă votanţii, iar proprietarii spun că e prea scumpă asigurarea (doar 10 euro sau 20 de euro pe an, în funcţie de tipul clădirii), aşa că procentul de asigurare… obligatorie este în Argeş de circa 20%. La fel stau lucrurile şi în alte zone ale ţării, iar când vine o urgie toţi stau cu mâna întinsă la stat să îi ajute!
Până una alta, sistemul Ro-Alert s-a dovedit eficient doar la simulări.
