Anul şcolar a început de trei săptămâni, dar nici până acum elevii din Argeş nu beneficiază aşa cum ar trebui de programul naţional „Lapte şi corn”. Cornul nu a fost distribuit deloc, iar laptele livrat unor unităţi de învăţământ este o „bombă” alimentară. Concret, în unele şcoli din Piteşti (nu dam nume deocamdata pentru a nu produce panica in scoli; Inspectoratul a fost informat) directorii au returnat săptămâna aceasta laptele furnizat elevilor şi au refuzat primirea altor cantităţi. Mai mult, există unităţi de învăţământ în care a început strângerea de semnături ale părinţilor care refuză primirea „normei” de lapte, din cauza calităţii cel puţin îndoielnice a produsului respectiv.
„La Dorna” UHT, din când în când…
Pentru că în urmă cu trei zile conducerea unei şcoli din Piteşti a returnat laptele „împuţit” şi a refuzat primirea altor cantităţi, firma care se ocupa de acest program a livrat lapte „La Dorna” UHT, semidegresat, 1,8% grăsime, de calitate superioară. Dar minunea a durat o zi, fiindcă ieri, până pe la prânz, respectivul produs nu mai ajunsese deloc. Când a fost contactată firma distribuitoare, răspunsul a fost că „ni s-a stricat maşina”…
În aceste condiţii, ne întrebăm dacă şefii Consiliului Judeţean, de altfel foarte (pre)ocupaţi să plimbe o Flacără Centenară prin tot judeţul, au idee de batjocura la care sunt supuşi zilnic unii elevi din Argeş prin intermediul acestui program supranumit „naţional”. Şi am ajuns la concluzia că puţin îi interesează acest program, din moment ce pe site-ul C.J. Argeş ultimele informaţii despre „Lapte şi corn” fac referire la anul şcolar 2014-2015.
Cine sunt furnizorii?
Vă reamintim că în urmă cu ceva vreme Consiliul Judeţean a organizat procedura de achiziţie pentru „cornul şi laptele” din şcoli, în cadrul programului menţionat, ce urmează a fi livrate în perioada 2017-2023. Drept urmare, s-a stabilit ca SC Matra SRL să furnizeze 6.072.040 de produse lactate, valoarea maximă a contractului fiind de 4.311.148,4 lei, fără TVA. De asemenea, preparatele de panificaţie vor fi produse de Asocierea SC Agrosemcu SRL şi SC Lido Girbea SRL, pentru suma de 1.781.910,20 lei, fără TVA. Ordinul de începere a „colaborării” de livrare era stabilit la 11 decembrie 2017. Beneficiarii produselor erau aproape 60.000 de elevi din judeţul Argeş din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi preşcolari de la grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore.
Merele mai aşteaptă
Cum vă mai spuneam, elevii din Argeş încă nu primesc integral „Lapte şi corn”, dar nici „Mere în şcoli”. Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean, sunt distribuite doar produsele din lapte (0,71 lei per elev, fără TVA). Cornurile (sau biscuiţii, după caz) vor fi distribuite, conform aceleiaşi surse, de la 1 octombrie (0,28 lei per elev, zilnic). Pe de altă parte, Consiliul Judeţean are încă în procedură licitaţia de achiziţie a merelor pentru elevi. Din păcate, din cauza preţului mic, calitatea acestor produse nu este prea bună, din acest motiv unii solicitând o masă caldă zilnică. Infrastructura şcolară nu permite însă o asemenea măsură.
„Bine că nu s-au îmbolnăvit copiii!”
Azi, în legătură cu problema laptelui stricat din şcoli, Dumitru Tudosoiu, inspector şcolar general, ne-a declarat: „Dacă firma desemnată să livreze laptele nu-şi respectă clauzele contractuale, va suporta consecinţele. Acestea pot merge până la anularea contractului cu Consiliul Judeţean. Înţeleg că pot apărea şi accidente, dar nu trebuie să devină obişnuinţă. Firma respectivă va trebui să livreze toată cantitatea de lapte care nu a ajuns la timp acolo unde trebuia să ajungă. Vom supraveghea de acum încolo foarte atent şi calitatea laptelui livrat. Este foarte bine că s-au luat astfel de măsuri din partea directorilor şi că nu s-a ajuns la îmbolnăvirea şcolarilor”.
Punct şi de la capăt
Documentarea continuă. În vizorul nostru au intrat evident furnizorii. Cine sunt aceştia? Cum au câştigat licitaţia din Argeş? Ce afaceri au mai făcut pe bani publici? Şi nu în ultimul rând, de ce nu îşi onorează contractul aşa cum ar trebui, mai ales că beneficiari sunt câteva zeci de mii de copii? Sunt întrebări la care aşteptăm răspunsuri.