Blocurile de la Bascov au încălzire centrală proprie. Asociaţiile de proprietari au cosmetizat faţadele clădirilor şi au reparat acoperişurile. Primăria a înlocuit conductele de apă şi de canalizare, a asfaltat străzile şi aleile dintre blocuri, a forat fântâni publice. În zona blocurilor există dispensar, numeroase farmacii, o casă de cultură „vie”, unităţi de învăţământ moderne (şcoli şi grădiniţe inclusiv cu program prelungit – va fi construită şi o creşă), carmangerii, fabrici de pâine etc. 2.500 de oameni locuiesc în blocurile de la Bascov; 1.700 dintre localnici lucrează în municipiul reşedinţă de judeţ sau în alte localităţi limitrofe. În ciuda fluctuaţiei mari de călători, autobuzul liniei 2 opreşte tot la graniţa dintre Bascov şi Piteşti. Întreruperea circuitului de transport în comun este, în continuare, cea mai mare nemulţumire a bascovenilor.
O veste bună
Emisiunea „Subiect de presă” de la „Antena 1” Piteşti, realizată de Cristina Munteanu şi Mihai Golescu, l-a avut, ieri, ca invitat pe edilul-şef al comunei Bascov, Gheorghe Stancu. Pe micul ecran, primarul le-a dat o veste bună bascovenilor care fac naveta cu autobuzul: „În viitoarea şedinţă de Consiliu Local vom supune dezbaterii publice traseele, maşinile şi staţiile astfel încât, până la sfârşitul anului, să avem un compartiment de transport în comun în cadrul Primăriei Bascov”.
Rata şomajului, 0%
În Bascov nu au mai fost majorate, de nouă ani, birurile pentru cetăţeni. Bugetul local a fost mărit printr-o judicioasă urmărire a taxelor şi impozitelor locale (gradul de colectare este de aproape 97%, în ultimii cinci ani!), prin închirieri şi concesionări, prin taxe de publicitate şi reclamă impuse agenţilor economici etc.
La muncă în străinătate nu sunt plecaţi foarte mulţi săteni din Bascovul în care rata şomajului este de 0%. Peste 5.500 de muncitori (dintre care 38% bascoveni) îşi câştigă pâinea pe platforma industrială a comunei. Şi peste 28% dintre consătenii primarului Gh. Stancu au studii superioare.
La recensământul din 2011, Bascovul număra 10.580 de locuitori. În realitate, peste 12.500 de oameni locuiesc efectiv în această comună înfloritoare, diferenţa fiind dată de localnicii care, până acum, nu şi-au schimbat buletinele de oraş.
Deschidere europeană
Bascovul are deschidere europeană, fiind înfrăţit cu şase localităţi din Italia, Spania, Bulgaria şi Republica Moldova. Câteva familii de francezi au pus în practică o idee extraordinară: o dată pe an organizează evenimentul de socializare „Întâlnirea vecinilor”, cu muzică, dans şi… ce au mai bun în frigidere. Întrunirile îi binedispun pe localnicii de pe strada Lăbuşeşti şi, mai nou, pe cei din satul Glâmboc.
O comună industrială
Primarul Gheorghe Stancu a arătat că mulţumită investitorilor străini şi autohtoni cu diferite profiluri de activitate a fost mărit gradul de urbanizare şi de sistematizare a comunei. Autorizaţiile de construcţie sunt eliberate ca pe bandă rulantă, terenurile cu utilităţi sunt vândute la preţuri bune. Bascovul este mai degrabă o comună industrială şi de servicii, decât o comună agrară.
Pentru primarii din Argeş, ajutorul dat de parlamentari pentru rezolvarea problemelor de pe uliţa satului a fost… apă de ploaie. „A trebuit să găsim soluţii pe plan local tot noi, primarii, în aşa fel încât din fondurile legal constituite cu fiecare destinaţie – fie ele locale, guvernamentale sau europene – să creăm, într-un fel, ABC-ul civilizaţiei în localităţile noastre”, a conchis primarul bascovenilor.
„”
În satul românesc există un motor de revenire a României mai mult decât pe linia de plutire… Fiecare gospodar îşi doreşte pentru comunitatea lui să fie una de frunte – de la infrastructura locurilor de muncă, până la dezvoltarea personală. Bascovul a fost comuna-pilot cu care ziarul „Argeşul” a început proiectul de promovare a valorilor autentice româneşti „Satul argeşean faţă în faţă cu viitorul european”.
