Cunoscute încă din secolul V î.Hr., când Hippocrate (părintele medicinei) a remarcat că laptele de vacă poate produce disconfort şi urticarie, alergiile alimentare au o incidenţă în creştere. Paleta lor este extrem de largă şi în cele ce urmează vom încerca o definire şi o descriere a fenomenului alergic alimentar.
Tulburările alergice (mediate imunologic), digestive şi extradigestive, sunt determinate de contactul cu alergenii alimentari (trofoalergenii), care pătrund în organismul uman prin ingerare. Suprafaţa mucoasă mare a tubului digestiv, expusă contactului cu alergenii, ajunge la aproape 500 m.p. Ea are o dublă capacitate: de protecţie faţă de agresiunile antigenice şi de recepţie a acestora. Majoritatea alergenilor care reacţionează cu anticorpii organismului sunt proteine, rareori glucide. Numai unii dintre oameni – atopicii, expuşi alergenilor, dezvoltă alergii alimentare, mai mult sau mai puţin zgomotoase clinic.
Factorul ereditar este determinant. Când ambii părinţi sunt alergici , 67% dintre copiii lor vor fi alergici, când doar un singur părinte este alergic, 33% dintre copiii lor vor fi alergici. La sugari, unde controlul alimentar este mai riguros, alergia alimentară este de 1%, la copiii sub 4 ani, de 6–8% şi la adulţi de 4–7%.
Afecţiunile digestive joacă un rol favorizant în dezvoltarea alergiei alimentare. Aclorhidria (lipsa acidităţii gastrice, uneori indusă medicamentos), gastrita, colecistita, colita etc., favorizează sau agravează alergiile alimentare.
Alţi factori care favorizează A.A. sunt: stresul, disfuncţiile tiroidiene, temperatura ambientală, clima, dieta (alergia la cod este frecventă în Norvegia, unde acest peşte este consumat curent).
Practic, orice aliment poate fi la originea unei alergii la anumite persoane atopice, predispuse imun la alergii. Prin conservare, prelucrare culinară şi digestie, alimentele naturale suferă modificări care pot reduce sau creşte capacitatea lor alergizantă. Încălzirea moderată a laptelui şi mai ales cel îndulcit poate creşte capacitatea lui alergizantă. Laptele fiert este mai bine tolerat şi mai puţin alergizant.
Alergenii de origine vegetală dau frecvent alergii încrucişate în cadrul aceleiaşi familii de plante. Peştele poate să posede alergen specific de specie, dar are şi alergeni comun pentru specii apropiate. Reactivitate încrucişată alergizantă există şi la varietăţi de fructe şi legume (măr, ţelină, morcov, alune etc.). Alergenii mai frecvenţi de origine animală sunt: carnea de porc, vită, oaie (mai ales conservată), crustaceele, vânatul, ouăle, laptele şi derivatele lui. Alergenii de origine vegetală sunt mai numeroşi: cerealele (grâu, secară, porumb şi derivatele lor), legumele (cartofi, roşii, ceapă, mazăre, spanac, fasole boabe), fructele (fragi, zmeură, coacăze, portocale). Alte alergene alimentare frecvente sunt: ciupercile, cafeaua, cacao, vinul, mucegaiurile şi aditivii alimentari.
Creşterea numărului de alergii alimentare şi amplificarea compoziţiei alimentelor procesate au dus la obligativitatea înscrierii pe etichetele unor produse a celor mai importante componente alergizante prezente în ele.
Manifestările clinice ale alergiilor alimentare sunt diferite şi descrise după organul ţintă:
– tegumentare: eritem, prurit, erupţie de papule, edeme în placarde (ca urzicăturile);
– oculare: prurit, lăcrimare, înroşire conjunctivală, edeme ale ploapelor sau periorbitale;
– căile inferioare respiratorii: tuse, şuierături şi zgomote respiratorii diverse, lipsă de aer variabilă, sufocare;
– căile respiratorii superioare: rinoree, în fundare nazală (împiedică respiraţia pe nas), strănut;
– cavitate bucală: edem al buzelor şi/sau al limbii, înroşire difuză cu usturimi, a mucoasei bucale, răguşeală;
– tract gastrointestinal: greţuri, vărsături, diaree, colici abdominale;
– aparat cardiovascular: palpitaţii, scăderea tensiunii arteriale, până la şoc, cu ameţeli şi pierderea conştiinţei.
La apariţia manifestărilor alergice alimentare, fie ele şi uşoare sau moderate, este bine să vă prezentaţi fie la medicul de familie, fie la medicul alergolog. În urgenţele cardiovasculare şi respiratorii, ca exprimare a alergiilor severe, până la şocul anafilactic, se solicită ambulanţa, care va da primul ajutor, urmat de transportul neîntârziat la Urgenţa spitalului mai apropiat, la orice oră.
P.S. Mârlănia îmbufnată este mai sinceră decât amabilitatea excesivă.
Alergiile alimentare (A.A.)
Advertisement
Advertisement
5 Comentarii
Anonim
Nu prea înțeleg P.S.-ul.
Anonim
Eu inteleg asa> ca e mai bine sa fii infufnat si nepoliticos (cel putin iti exprimi sentimentele direct, pe fata), decat prea amabil (asta poate ascunde ganduri necurate).
Anonim
Am şi eu cel puțin o nedumerire în legătură cu tema articolului de mai sus (o sinteză excelentă a celor scrise „kilometric” şi catastrofic în orice „prospect” la medicamente – şi care intră în prețul medicamentului real., ca „drept de autor”) :
De ce, totuşi , porcii (de orice vârstă sau…sex), FAC mai degrabă „pestă africană” ,dar niciodată „alergii alimentare/ AA”, că doar şi respectiv!i se hrănesc cu „de toate”(sunt omnivori). E cumva o „taină a lor”(a porcilor !) ?!!!…
Anonim
Aveți dreptate.
În România, omul cinstit moare de foame și este umilit, în timp ce PORCII de politicieni de orice culoare și rasă (directori de instituții, angajați ai ministerelor, pupincuriști. etc) sunt cu burta plină , palate pe măsură, prostie din plin și nu au mâncărimi nici măcar la buzunar.
Puiu
Pentru că ei au imunitate.