În mozaicul fructelor comercializate de vânzătorii de ocazie pe trotuarele Pieţei Ceair, murele-gigant, cu gust dulce-acrişor, creează o imagine apetisantă. Cam de mărimea unei monede de 50 de bani, roadele rugului productiv au pulpa de culoare violet închis, spre negru şi reprezintă o importată sursă de venit pentru tanti Nuţi, din Râncăciov-Călineşti. Precupeaţa care-şi etalează marfa delicată pe pavele îi povesteşte celui care are urechi să asculte că a început afacerea de sezon acum trei ani, cu câţiva butaşi aduşi de fiul său dintr-o altă plantaţie. De când începe culesul şi până la finalul recoltei, aproape 40 de kilograme de mure aduce, în fiecare zi, tanti Nuţi la vânzare în cea mai mare piaţă a Piteştiului. Şi dacă cere 10 lei pe kil, faceţi socoteala ca să vă daţi seama de profit. Cei care doresc să îi urmeze exemplul trebuie să ia în calcul „chinul facerii”. Cultivarea fructelor de pădure nu este o… joacă. Implică muncă fizică şi cheltuieli. Dar efortul merită. Tanti Nuţi este dispusă să negocieze cu clientul care doreşte să achiziţioneze o cantitate mai mare de mure. O singură propoziţie trebuie să rostească: „Îmi trebuie pentru gem sau pentru compot!”
Un Comentariu
Puiu
Știu că ziarul Argesul a încercat să o ajute și pe doamna Irina Toma din Maracineni, una dintre cele mai tari producaoare de astfel de fructe.Doamna Toma a ajuns in pragul disperării din cauza faptului că nu poate să-și vândă murele in marile magazine.Este chiar hotărâtă să renunțe la o plantație ruptă din rai.Nu o cunosc pe doamna Toma,dar i-am sugerat sa le ambaleze și să le dea la export.Oare de ce nu sunt ajutați oamenii aceștia care au investit mii de euro a să facă o treabă bună.Unii răutăcioși chiar o cearta că nu a prevăzut ce se va întâmpla cu producția .Oricum ar fi am mâncat astăzi ,din piata Mioveni,niste mure excepționale.