Primar: economist masterand Dorin Cătănea;
Viceprimar: economist Ion Postelnicu;
Secretar: consilier juridic Roxana Roşescu;
Contabil: economist Maria Olteanu.
– Sate componente: Beleţi, Negreşti, Lenţea, Zgripceşti;
– Suprafaţa totală: 4.520 ha (în intravilan – 334 ha, în extravilan – 4.186 ha);
– Populaţia: 1.940 locuitori;
– Ziua localităţii: 15 august.
La vremea când se coc merele văratice am poposit în comuna Beleţi-Negreşti, ochind curtea unei şcoli săteşti, ţesută cu un covor purpuriu, parfumat şi plin de vitamine. Un localnic m-a îndemnat să culeg fără frică roadele livezii care-şi scutură poamele în sunetul recreaţiilor; cu frica celor şapte ani de acasă, am cules câteva mere; le-am pus în traistă pe cele pârguite, numai bune pentru o plăcintă de casă, cu aluat preparat din 11-11-11 (linguri egale de apă, ulei şi zahăr). Mi-am potolit setea la o cişmea stradală şi (abia apoi) am ciocănit la uşa primarului localităţii pentru a-l întreba, temătoare, dacă apa este potabilă. Răspunsul – afirmativ! Am răsuflat uşurată… Şi am purces la documentare pentru proiectul nostru – „Satul argeşean, faţă în faţă cu viitorul european”, derulat – în anul Centenarului Marii Unirii – de ziarul „Argeşul”, în parteneriat cu Consiliul Judeţean, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului şi „Antena 1” Piteşti.
Au pupat asfaltul
Pentru a vă face o imagine asupra lucrurilor bune înfăptuite pe aceste meleaguri argeşene, încep cu cele ilustrate de însuşi primarul comunei, Dorin Cătănea. Edilul-şef a fost martor când fii ai satului, plecaţi peste mări şi ţări, au pupat efectiv asfaltul de pe uliţa satului natal atunci când când s-au întors acasă; localnicilor care şi-au căutat un rost în străinătate nu le venea să creadă că drumurile comunale, altădată înfundate de noroi, au devenit o (tristă) amintire. În schimb, cârcotaşii din localitate (puţini la număr) au găsit motiv de supărare: se tocesc… potcoavele cailor pe asfalt.
Fefeleaga şi uliţele modernizate
Prin 2004, o măicuţă şi-a priponit calul în faţa Primăriei Beleţi-Negreşti, unde avea de rezolvat nişte treburi. Femeia cu basmaua trasă peste gură, încălţată cu opinci tradiţionale, pline de noroi, părea desprinsă din nuvela „Fefeleaga”, semănând izbitor cu eroina lui Ion Agârbiceanu… Modernizarea străzilor din comună, obiectiv aproape îndeplinit, are la bază această întâmplare care l-a marcat profund pe primarul Dorin Cătănea, încă din primul său mandat (acum este la al patrulea).
Monumentul Eroilor
În anul Centenarului Marii Uniri, la Beleţi-Negreşti a fost inaugurat recent, în faţa Primăriei, un frumos Monument al Eroilor, placat cu marmură. La 15 august, în Poiana Târgului se vor împleti manifestări prilejuite de ziua localităţii. Pentru cei care n-au mai poposit de ani buni în Beleţi-Negreşti comuna va fi, la ceas de sărbătoare, de nerecunoscut. „Acum mă preocupă implementarea unui proiect important: accesul consătenilor mei la reţelele de canalizare, conform normelor europene privind protecţia mediului înconjurător. Prioritară este şi asfaltarea drumurilor comunale din satul Lenţea”, a spus primarul Dorin Cătănea.
Ferme, în fostele grajduri
Din toamnă, în fostele gradjuri ale fostei CAP va fi pusă pe picioare o fermă de găini. Pe raza comunei Beleţi-Negreşti prosperă societăţi comerciale care au ca obiect de activitate ambalatul cărbunilor pentru grătare (mangan). Tot aici înfloresc ateliere de reparaţii (piese de schimb pentru utilaje în agricultură), dar şi firme autorizate de exploatare şi valorificare a materialului lemnos.
Obiective de investiţii (2018-2020)
– Modernizarea şcolii gimnaziale (montarea centralei termice, inclusiv a radiatoarelor, cu fonduri de la Consiliul Judeţean);
– Amenajarea cabinetului de stomatologie, cu fonduri de la Consiliul Judeţean;
– Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă (finalizarea extinderii reţelei în satul Beleţi, cu bani de la MDRAP);
– Achiziţia unui buldoexcavator (prin Grupul de Acţiune Locală Topoloveni);
– Asfaltarea DC 53 (cu fonduri de la buget local);
– Pod în Lenţea (cu fonduri de la bugetul local);
– Modernizarea căminelor culturale din satele Beleţi – refacerea acoperişului, amenajări interioare – şi Zgripceşti – montarea centralei termice, inclusiv a caloriferelor (cu bani de la bugetul local şi al CJ);
– Modernizarea sistemului de iluminat public; continuarea înlocuirii corpurilor de iluminat în satele Beleţi, Zgripceşti, Lenţea, Negreşti (cu bani de la bugetul local);
– Înfiinţarea reţelei de canalizare a apelor uzate (redepunerea documentaţiei, prin PNDL II).
Personalităţi locale
Curtat de clinici de top din străinătate, chirurgul Cătălin Augustin Dima, născut la Beleţi-Negreşti, a ales să rămână în ţară, la Spitalul Militar Central, ca medic specialist în chirurgie generală; la examenul naţional de rezidenţiat (medicină civilă şi militară, reunite), reputatul chirurg s-a clasat în primii 10. După trei ani de pregătire în Spitalul Militar Central, dr. C.A. Dima a avut şansa de a-şi continua specializarea în două centre universitare de excelenţă în chirugia hepatică şi pancreatică, respectiv în chirurgia laparoscopică, din Strasbourg, Franţa, unde a participat, în cadrul echipelor operatorii, la o serie de intervenţii chirurgicale realizate în premieră.
Aşezare geografică
Comuna se află în estul judeţului, pe malurile Cârcinovului, pe cursul său superior, până în zona unde primeşte apele afluentului Râul Grecilor. Este străbătută de şoseaua judeţeană DJ 702, care o leagă spre sud de Priboieni şi Topoloveni (unde se termină în DN7) şi spre nord de Dobreşti, Boteni şi, mai departe în judeţul Dâmboviţa, de Cândeşti. În Beleţi-Negreşti se află două cruci de piatră clasificate ca monumente istorice memoriale sau funerare de interes naţional (una, datând din 1720 şi alta – din 1707). Satului Beleţi este atestat documentar în zapisul din 29 august 1526, prin care călugăriţa Magdalena îşi lasă averea moştenitorilor săi; printre martori se numără şi Stoica – spătar din Beleţi. Pe teritoriul satului Beleţi au fost descoperite monede geto-dacice de tip Filip al II- lea.
Puncte tari
– Alimentare cu apă în satele Zgripceşti, Lenţea şi Negreşti (în curs de finalizare, în satul Beleţi);
– Calitatea factorilor de mediu – foarte bună;
– Cadrul natural relativ variat;
– Clima temperată;
– Accesul la căi de transport rutier;
– Apropierea de Piteşti, reşedinţa de judeţ, şi de oraşul Topoloveni;
– Un microbuz pentru transportul elevilor;
– Oameni ospitalieri, muncitori, deschişi, cu spirit de concurenţă;
– Persoane calificate în administraţia publică locală;
– Cadre didactice calificate;
– Personal calificat în agricultură şi apicultură;
– Reîntoarcerea tineretului în mediul rural;
– O mare diversitate de produse agricole;
– Potenţial zootehnic ridicat;
– Zonă optimă pentru dezvoltarea silviculturii;
– Atractivitate pentru unii investitori;
– Potenţial ridicat de investiţii în cultura vegetală, zootehnie, silvicultură, pomicultură.
Puncte slabe
– Lipsa gazelor;
– Predomină vârsta a treia;
– Natalitate scăzută;
– Spor natural negativ;
– Persistenţa fenomenului de migrare a forţei de muncă;
– Lipsa forţei de muncă în unele sectoare (calificată);
– Lipsa unei culturi legate de proprietate şi de comasarea unor suprafeţe agricole;
– Lipsa reţelei de canalizare;
– Lipsa ONG-urilor pentru protecţia mediului;
– Lipsa programelor de dezvoltare a agriculturii şi a comerţului organizat cu produse agricole;
– Scăderea exploataţiilor agricole;
– Lipsa fermelor şi a microfermelor de creştere a animalelor;
– Exploatarea terenurilor agricole numai pentru nevoi proprii;
– Nu există centre de colectare a fructelor şi a fructelor de pădure;
– Prea puţine IMM-uri.
Ameninţări
– Îmbătrânirea populaţiei;
– Scăderea nivelului de calificare profesională a tinerilor;
– Inexistenţa coeziunii sociale;
– Neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate impuse de finanţatori în cadrul programelor post-aderare;
– Lipsa unor proiecte de mediu;
– Depopularea comunităţii;
– Deprofesionalizarea forţei de muncă;
– Apariţia dezinteresului în menţinerea specificului local;
– Fărâmiţarea excesivă a proprietăţii agricole;
– Lipsa atitudinilor şi a practicilor de tip asociativ în agricultură;
– Slaba comercializare a produselor agricole şi a bunurilor nealimentare;
– Slaba promovare a potenţialului comunei;
– Numărul mic de preşcolari şi şcolari;
– Risc de închidere a unor şcoli.
Oportunităţi
– Dezvoltarea pomiculturii (terenuri propice livezilor de meri şi pruni);
– Mediu optim şi pentru apicultură;
– Dezvoltarea sectorului zootehnic (păsări, bovine, ovine);
– Posibilitatea dezvoltării localităţii cu fonduri din afara comunei, prin acordarea de facilităţi investitorilor;
– Organizarea unor cursuri de calificare;
– Posibilităţi de reclamă şi informare pe internet;
– Dotare corespunzătoare a şcolilor şi a grădiniţelor;
– Conectare la internet şi biblionet;
– Organizarea de întreceri sportive în cadrul AS Stejarii Beleţi-Negreşti;
– Îmbunătăţirea standardelor educaţionale ale populaţiei;
– Dezvoltarea infrastructurii locale;
– Legislaţie favorabilă atragerii intelectualilor şi a tinerilor în mediul rural;
– Facilităţi locale acordate tinerilor care se întorc la ţară;
– Acordarea de către UE a unor fonduri tinerilor;
– Dezvoltarea resurselor umane în cadrul programelor PHARE şi POS-DRU;
– Colaborarea între administraţia locală şi societatea civilă (cetăţeni);
– Extinderea programului de facilitare comunală;
– Dezvoltarea serviciilor sociale.
