Diabetul zaharat de tip 2 (DZT2), care cuprinde 80% din bolnavii diabetici, are un impact social serios, cu o incidenţă în creştere, pe de o parte în lumea de azi mai ocupată, mai agitată, mai conflictuală, iar pe de altă parte, prin creşterea interesului pacienţilor pentru sănătatea lor. Deseori este depistat întâmplător, cu ocazia unor analize medicale curente, alteori prin evaluarea medicală pentru alte suferinţe (comorbiditate). De regulă, nu se diagnostichează de la debutul său, ci numai după câţiva sau mai mulţi ani de evoluţie şi niciodată pacientul investigat nu suferă numai de DZT2.
Pacientul diabetic este unul aparte, devine subiect preocupat de sine însuşi şi o problemă pentru familie, pentru locul de muncă şi pentru societate. Nou-diagnosticaţii pacienţi cu DZT2 trebuie supuşi unei evaluări medicale complexe: nu numai valoarea glicemiei şi a hemoglobinei glicozilate (HbA1C), ci şi valorile tensiunii arteriale, a grăsimilor circulante, funcţia renală, istoricul medical amănunţit, stilul de viaţă. Diabeticul are risc de 2 până la 4 ori mai mare de a dezvolta o boală coronariană, decât populaţia generală, indemnă de această suferinţă. Chiar dacă nu are istoric de infarct miocardic, el are acelaşi risc de boală coronariană şi deces ca şi pacientul nediabetic cu istoric de infarct miocardic. De regulă, DZT2 este definit ca starea cu glicemia crescută din cauza insulinorezistenţei la supraponderali şi obezi, deseori cu caracter ereditar. Cei cu DZT2 moştenesc o proporţie scăzută (80%) din structura secretantă de insulină a pancreasului. Născutul din cel puţin un părinte suferind cu DZT2 (cu regula, mater – certa, pater – incertus) este o fiinţă cu risc crescut de a dezvolta diabet de tip doi după decada a doua de viaţă. Preventiv, el trebuie să evite consumul de dulciuri rafinate, să nu devină obez şi să facă continuu multă mişcare. Cu timpul, pot interveni şi alţi factori care pot diminua masa celulelor secretante de insulină (inclusiv chirurgicali) sau se poate diminua natural numărul acestor celule cu înaintarea în vârstă. Procentul celor suferinzi de DZT2 creşte sigur cu vârsta pacientului, odată cu mărirea consumului de dulciuri şi diminuarea interesului pentru mişcare zilnică.
Oricum, în momentul diagnosticului, pacientul are deja prezenţi patru factori de risc cardiovascular: sedentarismul, obezitatea, insulinorezistenţa şi dislipidemia aterogenică. Consecinţele patologice ale rezistenţei crescute la insulina endogenă şi ale obezităţii includ: hipertonia simpatică, inflamaţia, disfuncţia endotelială, anomaliile trombocitelor, creşterea coagulabilităţii sângelui şi creşterea tensiunii arteriale (HTA). Nou depistatul cu DZT2 este proprietarul unei averi mai mult sau mai puţin consistente de factori de risc cardio-vascular, care explică asocierea cu boala coronariană. Nu trebuie uitat FUMATUL – ca principal factor de risc al bolii coronariene.
Nivelul hemoglobinei glicate mai mare cu 10% decât cel normal (între 6-6,5%) este un înalt factor de risc, cu apariţia suferinţei coronariene la cel puţin 23% din pacienţi în următorii 10 ani. Asocierea HTA în stadiile II-III creşte riscul la 20%, a dislipidemiei îl urcă la 30-40% şi a fumatului a 20-30 ţigarete pe zi (la cei care se respectă?!), creşte îngrijorător riscul de accident coronarian la 60-70%. Atenţie, din cauza neuropatiei autonome, diabeticul poate face un infarct miocardic mare, fără să aibă durerea intensă caracteristică (întâlnită la nediabetici), şi poate face complicaţii imediate cu risc crescut de deces, ca edemul pulmonar acut, fiindcă întârzie prezentarea la serviciul de Urgenţe Medicale.
Numărul factorilor de risc cardiovascular prezenţi la depistarea cazului nou de DZT2 creşte pe timpul monitorizării pacientului. Diabeticul fără simptome de boală coronariană nu este un sănătos, aşa cum se cred destui pacienţi. După depistarea bolii şi luarea în evidenţă, pacientul cu DZT2 trebuie să respecte cu stricteţe regimul alimentar prescris de nutriţionist, să îşi trateze suferinţele asociate (dislipidemia, HTA, nefropatia), continuu, fără pauze impuse de sărbătorile „cu roşu în calendar”. Ţineţi aproape de echipa medicală: nutriţionist, internist, cardiolog şi nefrolog.
Dr. Tiberiu STĂNESCU
P.S. Trei sferturi dintre români nu citesc nici măcar o carte pe an. Trăim în plin analfabetism funcţional, chiar la nivel înalt.
