Aşa cum v-am informat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar fi trebuit ca pe 16 mai să dea o soluţie în dosarul „Consultanţa”, unde deputatul Mircea Drăghici, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş Constantin Nicolescu şi 38 de primari sau foşti primari din Argeş au fost judecaţi pentru presupuse fapte de corupţie.
Spor de pedeapsă?
Din motive care ţin de analizarea probatoriului, instanţa a decis ca pronunţarea să fie amânată până la 30 mai. Este cea de a doua amânare în respectiva cauză, după cea de la sfârşitul lunii trecute, când magistraţii au considerat că au nevoie de timp pentru a da soluţie.
Cei în cauză – vă reamintim – sunt acuzaţi de procurorii DNA Piteşti că ar fi încheiat ilegal contacte de consultanţă cu o firmă în care Mircea Drăghici, acum secretar al Camerei Deputaţilor, avea anumite interese, iar dosarul se află pe rolul instanţei din 2015. La termenul de la jumătatea lunii trecute, procurorul i-a solicitat completului de judecată condamnarea celor doi la câte şapte ani de închisoare. De asemenea, procurorul de şedinţă a suţinut că celor doi li se poate aplica şi un spor de pedeapsă de până la doi ani, întrucât au negat comiterea faptelor imputate, precum şi confiscarea sumei de 430.000 lei. La rândul lor, avocaţii au cerut din nou achitarea clienţilor pe care-i reprezintă.
Avocaţii insistă pentru achitare
Printre altele, apărătorul deputatului Drăghici a susţinut că urmărirea penală ar fi fost afectată de caracterul secret al colaborării dintre DNA şi SRI, că înregistrările s-ar fi făcut pe baza unui mandat de siguranţă naţională şi că rechizitoriul procurorilor ar fi rodul respectivelor activităţi investigative. La fel, apărătorul lui Nicolescu le-a solicitat magistraţilor eliminarea probelor obţinute în urma aceluiaşi protocol de colaborare dintre procurori şi SRI. „Înregistrările nu pot fi folosite, pentru că nu sunt probe valide, ele au fost obţinute pe mandate de siguranţă naţională şi folosite apoi în acest dosar, ce priveşte alt tip de acuzaţii; şi nu în ultimul rând, aceste probe au fost instrumentate de către ofiţerii serviciului de informaţii, care nu sunt organ de anchetă. În cursul judecăţii, probele administrate în mod nelegal nu pot fi folosite; cerem astfel excluderea lor, la fel ca în procedura de cameră preliminară, pentru că, în opinia noastră, aceste probe nu ar trebui să existe la dosar”, a susţinut apărătorul.
Aşadar, urmează încă două săptămâni de suspans pentru cei în cauză, asta dacă nu cumva instanţa supremă va amâna din nou pronunţarea.
