Târgul iei româneşti a îmbrăcat, în weekend, galeriile centrului comercial Jupiter City Piteşti. Aflată la prima ediţie, artizana manifestare a înşirat, precum mărgelele, standuri brodate cu veşminte, accesorii şi podoabe tradiţionale. Belşug de articole preţioase (unele şi la propriu, nu doar la figurat) ce exprimă, fiecare în felul lor, istoria poporului român.
Meşteri
Coorganizatorul evenimentului cu răsunet naţional, cel care i-a mobilizat pe cei 22 de expozanţi din 14 zone ale ţării să-şi aducă la târg feluritele creaţii lucrate manual, este chiar unul de-al lor, vestitul meşter popular din Curtea de Argeş Gheorghe Mateescu.
Împreună cu soţia sa, Elena Mateescu, nea Gică a ieşit la rampă cu o adevărată comoară: ii nou-nouţe sau vechi de o sută de ani şi păpuşi, unele din porţelan, îmbrăcate din cap până-n picioare în porturi ţărăneşti. Au expus spre vânzare şi tricouri albe pe care tanti Elena a aplicat benzi din fote recondiţionate sau alte accente tradiţionale recuperate de prin cotloanele prăfuite ale unor gospodării. Standul soţilor Mateescu a fost decorat şi cu minunăţii din lemn ieşite din mâna meşterului: lada de zestre, masa rudarului, scaunul cu trei picioare şi alte piese regăsite în vatra satului românesc.
DOR
În prelucrarea lemnului, nea Gică pune accent pe crestături şi are ca punct de reper fosta programă analitică a şcolii de meşteşugari înfiinţată de Regina Maria în perioada interbelică. De altfel, acasă la el, în Oraşul Regal, cunoscutul creator popular a înfiinţat Cercul DOR (denumirea vine de la datinile şi obiceiurile românilor), DORinţa lui fiind de a transmite mai departe taina meşteşugului popular. Uniţi în plăcerea de a prelucra lemnul cu artă, ucenicii săi au vârste diferite şi te miri ce profesii. Sunt pensionari, ofiţeri în rezervă, unul a fost magazioner la fabrica de porţelan, un altul – şef de depozit; chiar şi un tânăr ziarist de prin Bistriţa Năsăud a dat pixul pe daltă…
Preţioase
La Târgul iei româneşti, Argeşul a fost reprezentat de creatori populari din Curtea de Argeş, Coşeşti şi Corbi. Ceilalţi meşteri au venit din Bistriţa-Năsăud (comuna Salva), Bucovina (comuna Mănăstirea Humor), Caraş-Severin (Ţerova), zona Gorjului (Tismana), Ardeal (Cluj), Prahova (Breaza) etc.
Ia s-a vândut cu preţuri cuprinse între 150-400 lei. Preţurile exponatelor au fost pe măsura migalei cu care au fost lucrate. Bunăoară, 2.200 lei a costat un costum popular unicat, cusut „din ochi” şi cu infinită migală din zeci de mii de mărgeluţe cât bobul de mac de Cornelia Bodescu, meşter popular din Bistriţa-Năsăud.
Piesele cu aer tradiţional au acoperit toate gusturile. Iile din Tismana au luat ochiul clientelei cu motivele florale. Cele din Caraş-Severin s-au deosebit prin câmpul ornamental cusut pe materiale colorate (verde, ruginiu, negru). Firul metalic este specific celor din Bucovina. Având o cromatică mai puţin aprinsă, cele din Ardeal au cucerit prin sobrietate. Standurile din Argeş au promovat activitatea de tezaurizare a costumelor populare vechi. Un loc aparte l-au ocupat păpuşile-ţărănci create de Elena Mateescu.
Mirela NEAGOE
