Ieri, de ziua internaţională a copiilor străzii, Serviciul de Intervenţie în Situaţii de Abuz, Neglijare Trafic, Migraţie, Repatrieri şi Telefonul Copilului a împânzit centrul Piteştiului cu flayere de atenţionare, cerându-le trecătorilor, prin mesajele scrise pe foi, să nu le mai dea bani cerşetorilor, chiar dacă aceştia sunt minori, fiindcă leul muncit pus în palma întinsă încurajează întoarcerea milogului în stradă. Unul dintre mesagerii campaniei, Ionel Anghel, ne-a spus că 90% dintre cerşetorii care „prestează” în Argeş au domiciliile în Dâmboviţa. Recent, dosarele a patru minori prinşi la cerşit, cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani, au ajuns în instanţă, iar judecătorii au decis ca aceştia să fie înscrişi la centre de plasament din judeţ. În alte cazuri asemănătoare, puştii se întorc în familie. „Părinţii copiilor care au fost dovediţi că cereau de pomană la colţ de stradă cerşesc, la rândul lor, în străinătate, în Suedia, Elveţia etc. De cele mai multe ori cerşetoria se… învaţă în familie. Minorii abandonează şcoala fiindcă prind gustul banului nemuncit. De exemplu, unul dintre copii a câştigat din cerşit, în numai două-trei ore de stat cu palma întinsă, aproape 300 lei”, a povestit Ionel Anghel.
Cerşetoria, moştenire de familie
Advertisement
Advertisement