Majorarea salariului minim este la prima vedere un beneficiu de care se bucură mulţi angajaţi, în special cei din sectorul de stat. La privat însă, e durere mare. O mână de angajaţi apreciază creşterea cu două-trei sute lei, dar pe fondul unei inechităţi în ceea ce priveşte munca prestată şi responsabilitatea în raport cu remuneraţia cei mai mulţi sunt nemulţumiţi. Din ce pricină?
Patronii, în special cei ai firmelor mici şi mijlocii, nu pot suporta şi creşterile salariale ale angajaţilor încadraţi cu lefuri mai mari înainte de creşterea plafonului minim, generând astfel situaţii absurde în care femeia de serviciu ajunge să câştige cât un contabil, casiera cât şeful de raion, iar muncitorul necalificat cât unul specializat. Situaţia este una de risc pe piaţa forţei de muncă unde oricum angajatorii se plâng că nu găsesc profesionişti. Păi, nu prea mai vrea nimeni să fie profesionist pe bani puţini.
Mediul privat, privat de ajutor
„Salariile nu mai acoperă competenţele şi calificările anumitor angajaţi, aici e problema. Ne întrebăm, sistemul de taxare, de formare a resurselor aferente anvelopei salariale, oferă posibilitatea angajatorilor să retribuiască pe măsura competenţei? Oferă guvernul sprijin pentru mediul privat?” – spune Ion Mihăilescu, fost preşedinte al Camerei Auditorilor Financiari din România.
Se vede treaba că nu, câtă vreme privatul se zbate în nişte situaţii cumplite. De unde să asigure privaţii asemenea resurse? La ora actuală, nu mai există un echilibru între productivitatea muncii şi salariu. Iar productivitatea va continua să scadă pe fondul lipsei unei forţe calificate de muncă şi prin uzura tehnică şi morală a echipamentelor care produc. În ultimă instanţă, calitatea materiilor prime e un element fundamental care stă la baza realizării produsului finit. Dacă se fac compromisuri, oricât de priceput ar fi angajatul, produsele nu vor fi atractive pentru clienţi şi nu vor aduce profitul mult visat.
„În mediul privat, armonizarea între resursele umane, materiale şi costurile totale este aproape imposibil de realizat la momentul actual” – este de părere economistul.
În ultimă instanţă, antreprenorii vor strânge rândurile şi vor trimite oameni în şomaj. Ce va câştiga statul din această „afacere”? Nimic, ba mai mult, va pierde din pricina faptului că va plăti mult mai mulţi bani pe ajutoare sociale.