Aflat la al doilea mandat, primarul Petre Funie pune mare accent pe investiţiile de orice fel făcute în comuna pe care o conduce. „Trebuie să te mişti, să te zbaţi pentru proiecte. Fără să faci nimic, nu vei primi niciodată sprijin, de nicăieri. Proiectele, dar, mai important, finanţarea lor sunt viitorul satului românesc. Încercăm să aducem bani în comună indiferent de unde vin ei – fonduri europene, bani de la Guvern, de la Consiliul Judeţean şi chiar din domeniul privat. Orice bănuţ contează pentru comunitatea noastră”, ne-a declarat primarul Petre Funie. Şi dovadă că acestea nu sunt doar vorbe goale, numai anul trecut la Slobozia s-au făcut mai multe astfel de investiţii. Este vorba despre un bazin de apă realizat din fonduri proprii, dar și cu o donație din partea unui agent economic din localitate, un podeț cu trotuare pentru pietoni, construit din fonduri proprii, o centrală termică nouă și grupuri sanitare noi la Școala Nr. 1, o investiție de 400.000 lei (din care 200.000 lei bani de la bugetul județean). De asemenea, a fost reabilitată și modernizată în totalitate Grădinița Nr. 2, cu fonduri de la Consiliul Județean, investiție ce s-a ridicat la peste 350.000 lei și a fost inaugurată Casa de Cultură. Construcția Casei de Cultură a început în anul 2010 și este una dintre cele mai mari și mai moderne din sudul județului. Investiția s-a ridicat la 1.600.000 lei, din care 600.000 lei au fost alocați de la bugetul județean.

 

Primar: ec. Funie Petre

Viceprimar: Cojocaru Constantin

Secretar: Jianu Ana

Contabil: Ulei Ionela

Suprafaţă: 6201 hectare

Intravilan: 1157 hectare

Extravilan: 5044 hectare

Populaţie: 5500

Gospodării: 1510

Locuinţe: 1578

Grădiniţe: 4

Şcoli: 4

Localităţi aflate în administraţie: Slobozia, Negrişoara

 

Prezentare

Din comună până la oraşul Piteşti, reşedinţa judeţului, sunt 55 km, iar până la Găeşti, cel mai apropiat oraş , 25 km. Cea mai apropiată staţie feroviară se află la distanţa de 25 km în oraşul Găeşti. Slobozia este străbătută de trei drumuri judeţene: 503, 659, 702 F. Comuna este înconjurată de localităţi care aparţin judeţelor Argeş (Mozăceni la nord-vest, Izvoru la vest, Popeşti la sud-vest şi Ştefan cel Mare la est) şiTeleorman (Tătărăştii de Jos la sud.)

 

Date istorice

Pentru prima dată, comuna Slobozia a apărut sub acest nume în harta rusă întocmită între anii 1828-1832. Cu toate acestea se afirmă că actul său de naştere datează din vremea lui Constantin Brâncoveanu care a domnit între anii 1688-1714. Această presupunere se bazează pe următoarele considerente: a) mult timp această aşezare a fost cunoscută sub denumirea de Slobozia Brâncoveanu pentru a fi deosebită de Slobozia Trăsnitu, situată la 15 km în sud-vest ; b) în comună există un dig foarte mare – aproximativ 1 km lungime, 10 m înălţime şi 8 m lăţime, care uneşte cele două coline din stânga şi din dreapta râului Dâmbovnic, fiind cunoscut sub denumirea „Digul Brâncoveanu”.

Acesta a fost construit pentru amenajarea unei mori la extremitatea răsăriteană pe unde curgea apa râului. Totodată, acest dig a avut rol important în apărarea vetrei satului de viiturile Dâmbovnicului. Se presupune că numai un gospodar desăvârşit ca Brâncoveanu ar fi putut să se ocupe de asemenea plan. Numai un domnitor ca el putea să robească la asemenea muncă zeci de mii de braţe.

Tradiţia spune că pe tot lungul moşiei nu treceau călători fără să facă un anumit număr de zile la clacă (Monografia istorică a comunei Slobozia). Înainte de Brâncoveanu, aşezarea era cunoscută sub numele de Neagra, iar locuinţele erau împrăştiate în grupuri mici pe întreaga moşie a comunei. Geru (pe Valea Găvenii), Nigrişoara (pe valea Nigrişoara), Ciocăneşti, Ţigănuşa etc. Aceste aşezări erau locuite de moşneni care s-au vândut cu loturi lui Brâncoveanu la 1688, fiind scutiţi de bir, dişmă şi primind în schimb locuri pentru păşune şi fâneţe. Atraşi probabil de condiţiile mai favorabile de existenţă, inclusiv păşuni, pe aceste meleaguri s-au adunat moşneni şi clăcaşi din diverse regiuni ale ţării, mulţi dinte ei ca păstori.  Cei mai mulţi păstori au venit în timpul lui Ştirbei Vodă (1849-1856). Printre aceştia sunt „oltenii”, care au venit din comuna Butoieşti, judeţul Mehedinţi, „jienii” de pe Jiu-Gorj , iar „ungurenii”din părţile Sibiului. În vremea lui Brâncoveanu exista la Slobozia şi un conac pentru popas domnesc, refăcut de Ştrirbei Vodă, care l-a moştenit împreună cu ţinuturile din jur. De la el se mai păstrează numele pădurii Ştirboaica situată în nord-estul comunei Slobozia. Mai târziu el a fost moştenit de unul din descendenţii familiei moldovene Sturdza, pe numele Costache, prin căsătoria sa cu Irina Câmpineanu, cea care moştenise acest domeniu. Sturdza a păstrat această moşie până în 1948 când a fost naţionalizată. Din viaţa socială a comunei trebuie menţionată răscoala clăcaşilor de la 1899, când s-a stabilit ordinea cu ajutorul unui regiment de moldoveni condus de colonelul Tarnovski. Locuitorii comunei au participat la războaiele de la 1877, 1913, 1916-1918 şi la cel de-al doilea război mondial.

De comuna Slobozia aparţine şi satul Nigrişoar, a cărui istorie este strâns legată de cea a Sloboziei. La 1688 este cunoscut ca un „cadalâc” al satului Neagra ce-şi vindea hotarul şi părţi din sat lui Constantin Brâncoveanu, slobozindu-i locuitorii de bir. Aşa cum rezultă din monografia istorică a comunei, apariţia şi dezvoltarea aşezărilor omeneşti a fost favorizată şi de apropierea de apă, de peştele râului, de vânatul pădurilor, de păşunile întinse, precum şi de existenţa unor ogoare mănoase, pe terenurile defrişate.

Totodată, cadrul natural îi ocrotea pe locuitori de privirile duşmanilor, oferindu-le loc de refugiu în timpul invaziilor sau incursiunilor armate făcute de unele popoare, în special de turci. Încă din neolitic, în această zonă este cunoscută cultura materială Gumelniţa cu o largă răspândire în Câmpia Română . Geto-dacii au populat intens această câmpie, aşa cum reiese din izvoarele istorice.

Aici s-a construit una din cele mai puternice uniuni tribale condusă de Dromichete. Săpăturile arheologice au scos la iveală o mare cetate dacică în Câmpia Română la Popeşti de Argeş. Cetatea s-a numit Aregedava , probabil una din reşedinţele primului rege al dacilor, Burebista. Pe teritoriul comunei Slobozia nu s-au semnalat descoperiri arheologice, dar ţinând cont de descoperirile făcute în teritoriile învecinate şi de evenimentele istorice , considerăm că valea Dâmbovnicului a constituit loc prielnic pentru aşezări omeneşti timpurii. Până în secolul trecut pe raza comunei trecea un drum numit al „Basarabilor”, desfiinţat pe la 1884, din el pornea un altul spre Mânăstirea Glavacioc.  Din drumul „Basarabilor” s-a mai păstrat numai o porţiune, „Drumul vacilor”.

Aşezarea geografică

Situată în extremitatea sud-estică a judeţului Argeș, la interferența cu județele Dâmbovița, Teleorman, comuna Slobozia se află destul de aproape de meridianul 25 grade longitudine estică ce taie ţara noastră aproximativ pe jumătate. Raportat la unitatea fizico-geografică majoră, teritoriul comunei face parte din câmpia Găvanu-Burdea, câmpie cu un relief uşor vălurit, străbătută de apele Dâmbovnicului, Nigrişoara, Jărnovul Mare.

 

Date statistice

După cum spuneam, suprafaţa localităţii este 6201 hectare, din care arabil – 4921 ha, păşuni – 346 ha, fâneţe – 35 ha, vii – 42 ha, livezi – 16 ha.

Total suprafaţă agricolă: 5360 ha; păduri – 575 ha; ape – 53 ha; drumuri – 94 ha; curţi constr. – 118 ha; neproductiv – 1 ha; total suprafaţă neagricolă – 841 ha.

Activităţi specifice zonei

– creşterea animalelor

– cultura cerealelor şi plantelor tehnice

– morărit şi panificaţie

– comerţ cu cereale

– transport auto

 

Activitate economică principală

Creşterea suinelor

Firme reprezentative: SC DanBred Argeş SRL

 

Obiective turistice

Mănăstirea Glavacioc, atestată documentar în 1409, situată la 5 km distanţă în satul Glavacioc, comuna Ștefan cel Mare.

 

Evenimente locale

Ziua comunei Slobozia – 21 mai, Sfinții Împărați Constantin și Elena

„Târgul de Florii” – ziua de Florii a fiecărui an

 

Facilităţi oferite investitorilor

– teren necesar unor investiţii

– forță de muncă tânără și ieftină

– suprafeţe agricole disponibile

 

Oportunități

-începerea oricărei activități în agricultură și creșterea animalelor cu forță de muncă tânără

 

Proiecte de investiţii

– asfaltarea tuturor drumurilor comunale

– reabilitarea tuturor școlilor și grădinițelor

– extindere rețea de apă potabilă

– amenajarea și fertilizarea pășunilor comunale

– construire căi pietonale peste râul Dâmbovița

– reabilitare și modernizare dispensar comunal

– finalizare și extindere rețea de canalizare

 

Pentru anul 2018, Primăria Slobozia are în derulare următoarele proiecte de investiţii:

PNDL2:

– suplimentare sursă apă şi capacitate de apă – 2,7milioane lei;

– extindere reţea canalizare – 1,23milioane lei;

Alte surse financiare:

– reabilitarea Şcolii Generale Nr.1 şi anvelopare (aici învaţă 600 preşcolari şi şcolari) – 300.000 lei

– lucrări la Şcoala Generală Nr.2 – 120.000 lei

– reabilitare dispensar comunal – 560.000 lei

– asfaltare DC330- Dolia prin GAL Vlaşca de Nord (şi cofinanţare CJ Argeş) – 500.000 lei

– teren sintetic de sport la Şcoala Generală Nr.1 Slobozia prin GAL – 150.000 lei

– proiect amenajare parcare Casa de Cultură şi Centru Comunal

– proiect reabilitare Grădiniţa Nr. 3

 

Puncte tari

– reţea apă 100%

– electricitate100%

– canalizare

– internet

– transport către Piteşti

– serviciu de salubrizare a localităţii 100%

– rată şomaj foarte scăzută

– bază sportivă modernă

– parc de joacă ultra-modern cu o investiţie de 500.000 lei sponsorizare de la SC DanBred

Puncte slabe

-lipsa asfaltului pe toate drumurile comunale

Primarul Petre Funie spune că „este normal ca oamenii să solicite asfalt pe toate drumurile, dar trebuie să înţeleagă că aceste lucruri trebuie făcute într-o ordine – canalizare, apă, asfalt. Toate vor fi făcute la timpul lor.”

 

Primarul Petre Funie a ţinut să ne mai spună că localitatea Slobozia este în ultimul timp una stabilă din punct de vedere demografic, urmare a faptului că sunt foarte multe locuri de muncă în comună sau prin faptul că alţi mulţi locuitori, printr-o colaborare a primăriei cu diverşi investitori sau instituţii specializate, şi-au găsit locuri de muncă în apropiere, şi cu precădere la Bucureşti. Şomajul a scăzut considerabil prin faptul că marii retaileri din capitală folosesc forţă de muncă din comună. De asemenea, combinatul de porci de la Slobozia (DanBred) are 140 de angajaţi, dintre care aproximativ 80% sunt localnici. Nu este de neglijat nici noua croitorie deschisă aici care oferă 53 de locuri de muncă. Foarte importantă este activitatea din zonă a companiei petroliere, oferind şi aceasta locuri de muncă. Pe lângă acestea, locuri de muncă mai oferă şi cele 2 benzinării, supermarketul din centru, dispensarul, farmacia veterinară şi celelalte societăţi comerciale.