Schimbarea climei, globalizarea, dar şi criza imigranţilor sunt numai câteva elemente care generează incertitudine şi teamă. Fiecare civilizaţie a traversat perioade de nelinişte urmate de stabilitate. Aceste faze sunt proprii şi dezvoltării omului. După copilărie, urmează pubertatea, cu neliniştile sale. Maturitatea aduce mai multă stabilitate şi înţelegere până când substanţa umană se uzează şi apar bolile, declinul şi impasul. Dar viaţa a demonstrat că există soluţii de reuşită.

Schimbarea climei ne afectează pe toţi. Asistăm la apariţia multor proiecte ecologice şi nu este de ignorat faptul că politica trebuie să înţeleagă dimensiunea acestei răspunderi majore. Poate că generaţiile viitoare vor profita de acţiunile noastre de astăzi. Noi toţi suntem chemaţi să contribuim la apărarea mediului (eliminarea pungilor din plastic, reducerea deplasărilor cu maşina, încălzirea cu produse ecologice, economisirea apei, plantaţii dirijate etc).

Nu numai pe plan ecologic, ci şi social putem avea un aport substanţial la apărarea democraţiei, acest cadru stabil pentru calitatea vieţii. Prima sarcină este de a sprijini formele politice democratice prin mersul la vot, educaţia civică a copiilor şi comunicarea cu colegi şi prieteni.

Criza imigranţilor nu este nouă. În Germania au mai existat invazii străine. Guvernul de la Berlin a delegat Ministerul pentru refugiaţi să se ocupe de integrarea nou-veniţilor. Şcolarizarea copiilor este dificilă, dar calificarea adulţilor dă rezultate bune. Există şi aspecte negative legate de toleranţa populaţiei, lesne de înţeles. În plus, cel putin 60 de foşti militanţi islamişti sirieni au intrat în Germania ca refugiaţi. Marile schimbări au nevoie de un fundament uman şi de comunicare.