Învăţământul nostru subfinanţat toacă anual sume imense

De ani de zile, în spaţiul public se tot repetă că învăţământul, ca de altfel şi cultura, cercetarea şi alte asemenea „cenuşărese” bugetare, este subfinanţat cronic. Într-adevăr, dacă raportăm bugetul alocat anual educaţiei la produsul intern brut al ţării, ne situăm la coada Europei. Dar, dacă privim sumele efective pe care le cheltuie sistemul de învăţământ, dar şi la maniera în care este (sau nu?) chivernisit acest buget, atunci perspectiva poate deveni alta. Am putea chiar conchide că banii, atâţia câţi sunt, ar putea ajunge pentru un învăţământ civilizat, dacă n-ar fi tocaţi pe tot felul de lefuri, care meritate, care nu, dar destul de umflate.
Reproducem mai jos un comentariu primit la rubrica dedicată lor de pe versiunea electronică a ziarului nostru, de la un cititor care, e limpede, provine din interiorul sistemului educaţional.
Ne asumăm editarea textului, precum şi intertitlurile.

Lefurile directorilor, peste 20 de milioane lunar

„În Argeş avem peste 190 şcoli cu personalitate juridică şi aproximativ 280 directori. În medie un director ridică 6.000 lei pe lună ca salariu de la instituţia de învăţământ pe care o păstoreşte. Suma netă angrenată pentru plata salariilor directorilor, în judeţul Argeş, într-un an este de: 280 (directori) x 6.000 (lei/director) x 12 (luni/an) = 20,16 milioane lei.

Dacă este să calculăm suma brută alocată de sistemul de educaţie pentru plata directorilor, pe un an de zile, în judeţul Argeş, ne confruntăm cu sume exorbitante, de peste 38 milioane lei.

Având în vedere şi categoria contabili, care în multe cazuri depăşeşte salariul directorului, suma alocată pentru directori, contabili şi secretare aproape că se triplează, ajungând la nivel de judeţ… la suma de peste 100 milioane lei.

La nivelul întregii Românii ne confruntăm cu o situaţie catastrofală de risipire a banului public; astfel suma finală este: 40 [judeţe] x 100 de milioane [RON/ judeţ] = 4 miliarde lei. (Evident, cifrele sunt aproximative, dar par să nu fie departe de adevăr – n.r.)

Pentru profesori, firimiturile

Or, în aceste condiţii în care salariile directorilor, contabililor şi secretarelor ajung la exorbitanta sumă de 4 miliarde lei pe an, este normal ca pentru «clasa muncitoare», cadrele didactice, să nu mai ajungă nici măcar frimiturile. Trebuie precizat că suma menţionată se dublează dacă este să considerăm şi salariile inspectorilor şi pe cele ale angajaţilor din minister.

Astfel, constatăm că este normal să se utilizeze programe securizate în comunicarea directorilor cu inspectoratele şi cu ministerul. Drept urmare, domnule Tudosoiu, vă recomandăm reduceţi din funcţiile politice bine plătite, eliberaţi locurile şi vor avea şi cadrele didactice salarii decente, comparabile cu ale femeilor de serviciu din primării.

În mod sigur, sistemul de educaţie – cadre didactice ar funcţiona de la sine fără balastul-parazit mai sus menţionat”.