În condiţiile unei dezvoltări durabile, prin echiparea cu utilităţile necesare, Bascovul le-a creat locuitorilor săi numeroase oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională, comuna dovedindu-se atractivă pentru investitori. Aflată la răscrucea unor drumuri de mare interes pentru transportatori, în zona Bascovului se desfăşoară o mare parte din circulaţia rutieră spre şi dinspre vestul Europei. Aflată în fază de proiect, construirea tronsonului de autostradă Bascov – Curtea de Argeş ar aduce mai aproape vechea Ţară Românească de Europa, crede cu tărie primarul localităţii, Gheorghe Stancu.

Moştenire pentru urmaşi

„La orizontul anului 2020, viziunea noastră este aceea a unei colectivităţi rurale curate, sănătoase şi prospere. Vrem ca bascovenii să se bucure de confortul şi siguranţa specifice societăţii moderne, a oportunităţilor variate de realizare a aspiraţiilor lor de viaţă. Comuna Bascov va deveni o alternativă atractivă în raport cu viaţa de la oraş, cu instituţii viabile, economii sustenabile, acces la servicii publice moderne, capabile să gestioneze, să reţină şi să atragă oameni instruiţi, întreprinzători care vor contribui, la rândul lor, la dezvoltarea localităţii. În întregul ei, strategia de dezvoltare a Bascovului dezvăluie interesul Primăriei şi al Consiliului Local pentru dezvoltarea comunei, dar şi modul de viaţă al locuitorilor, dragostea lor faţă de pământul natal, realizările din punct de vedere obştesc – şcoală, cultură, biserică, infrastructură, economie – toate văzute în spiritul realist al administraţiei locale. Toate acestea trebuie să le lăsăm urmaşilor noştri spre înţelegere şi judecată”, este mesajul primarului Gheorghe Stancu.

Căi de acces

Localitatea este tranzitată de o porţiune din autostrada Bucureşti – Piteşti, DN 7 – Piteşti – Bascov – Rm. Vâlcea – Nădlag, DN 7C – Bascov – Curtea de Argeş – Baraj Vidraru – Transfăgărăşan, fiind străbătută şi de un drum judeţean. Drumurile comunale şi străzile din interiorul localităţii însumează 78 km. Legătura dintre Bascov şi localităţile învecinate se realizează şi pe cale rutieră, şi pe cale feroviară (staţia CFR din centrul comunei este monument istoric).

Cei mai mulţi bascoveni se deplasează la oraş cu autoturismele personale. În legătura comunei Bascov cu municipiul Piteşti, transportul în comun este asigurat de SC Publitrans 2000 SA (linia 2) şi firmele de maxi-taxi. Alţi operatori privaţi circulă pe liniile 11 (Bascov-Scheau) şi 14 (Bascov-Valea Ursului).

Relief

Comuna Bascov este situată în zona de contact a locurilor de tranziţie ale piemontului getic cu câmpia înaltă a Piteştilor şi cuprinde o parte din lunca Argeşului. Relieful comunei este alcătuit din câmpie şi dealuri cu altitudine de 200-300 metri, ajungând în satul Mica şi la altitudinea de 450 m.

Pe teritoriul comunei s-au construit lacurile de acumulare şi hidrocentralele Piteşti N – Bascov şi Budeasa – Bascov ce constituie principala sursă de aprovizionare cu apă potabilă şi industrială a Piteştiului şi a localităţilor limitrofe.

Vecini

Bascovul face parte din zona preorăşenească a municipiului Piteşti, faţă de care centrul comunei se află la o distanţă de 5 km. Localitatea este amplasată pe malul drept al râului Argeş şi este străbătută pe o porţiune de 8,5 km de pârâul Bascov.

Comuna se învecinează cu: oraşul Piteşti (sud), comuna Budeasa (est), comuna Merişani (nord), comuna Drăganu (nord-vest) şi comuna Băbana (sud-vest).

Opt sate

– Atestare documentară: anul 1421;

– Populaţie: 10.580 locuitori;

– Sate componente: Bascov, Uiasca, Scheau, Prislop, Valea Ursului, Brăileni, Mica şi Glâmbocu;

– Cele opt sate sunt străbătute de 28 de străzi;

– Suprafaţa: 4.441 ha (intravilan – 2320 ha; extravilan – 2121 ha).

Potenţial economic

Bascovul are un profil economic mixt, numărând 320 de agenţi economici. În localitate se desfăşoară activităţi industriale, agricole (legumicultura) şi turistice. Pe platforma industrială din comună lucrează 5.200 de oameni. De remarcat că firmele din Bascov care efectuează transport internaţional au ocupat frecvent primele locuri în Europa.

Activităţi/domenii

– Cablaje şi componente auto;

– Transport intern şi internaţional;

– Cauciuc şi mase plastice;

– Foraje şi extracţia petrolului;

– Produse de panificaţie şi morărit;

– Prelucrarea produselor din carne (abatoare);

– Comerţ;

– Mobilă şi produse din lemn;

– Service şi reparaţii auto;

– Parcuri de maşini;

– Staţii PECO;

– Hoteluri;

– Pensiuni turistice;

– Restaurante şi săli de nunţi;

– Confecţii şi produse textile etc.

Educaţie, sănătate

– Şcoli cu clasele I-VIII, două;

– Şcoli cu clasele I-IV, trei;

– Grădiniţă cu Program Prelungit, una;

– Grădiniţe cu Program Normal, cinci;

– Centru Social pentru Copii, unu;

– Cămine pentru bătrâni, trei;

– Dispensar uman;

– Dispensar veterinar;

Şcoli moderne

Şcolile şi grădiniţele din Bascov sunt frecventate de 1.150 de şcolari şi preşcolari. Toate unităţile de învăţământ au mobilier nou şi centrale termice proprii. Clădirile modernizate, în care se desfăşoară procesul de învăţământ, sunt înzestrate cu săli de sport, au în incintă grupuri sanitare şi dispun de baze de agrement.

Casa de Cultură

Casa de Cultură se învârteşte după soare. Clădirea nouă cu o arhitectură deosebită are o sală de spectacole cu 280 de locuri, un amfiteatru, săli pentru instructori şi pentru tineret, o bibliotecă comunală etc.

Activitatea culturală a cunoscut o dezvoltare fără precedent în ultimii cinci ani. Una dintre cele mai importante realizări este înfiinţarea Ansamblului „Doina Bascovului” (12 instrumentişti în orchestră, zece solişti vocali de muzică populară, un grup vocal bărbătesc şi echipe de dansatori).

Acest ansamblu a reprezentat cu cinste România la „Expo-Milano” – o expoziţie de talie mondială. De notat şi că artiştii Casei de Cultură Bascov au evoluat în numeroase spectacole organizate în Argeş şi în afara judeţului şi au fost invitaţi să participe la diverse emisiuni realizate de televiziuni locale şi naţionale.

Pentru copiii din comună şi din împrejurimi, la Casa de Cultură Bascov se desfăşoară cursuri artistice (dansuri, orgă ş.a.), sportive (karate, gimnastică), de dezvoltare personală (limbi străine, modeling) etc.

Activitatea sportivă

Prin modernizarea bazei nautice, Lacul Budeasa oferă posibilităţi de agrement şi practicarea sporturilor de profil. În ultimii ani, aici au avut loc campionate naţionale, europene şi mondiale de kaiac-canoe pentru tineret şi juniori, urmând ca în anul 2019 să fie organizat, la aceeaşi disciplină sportivă, o competiţie mondială pentru seniori.

Clubul ACS – Unirea Bascov are secţii de fotbal (clasată pe primul loc în Liga a IV-a – Divizia A judeţeană) şi de kaiac-canoe (cu medalii de aur, argint şi bronz obţinute de sportivi la diferite concursuri naţionale şi internaţionale). La clubul de fotbal fiinţează şi două echipe de juniori alcătuite din 45 de copii, majoritatea bascoveni.

Şapte biserici

Bascovul numără şapte biserici (două figurează pe lista monumentelor istorice). Primăria şi Consiliul Local au susţinut financiar construcţia unor noi lăcaşuri de cult în Bascov (Rotăreşti)-Stejeret şi Valea Ursului. De asemenea, au alocat fonduri din bugetul local pentru lucrări de modernizare şi pentru construcţia unor anexe la bisericile din Bascov-centru – Glâmbocu, Scheau şi Stejeret.

Personalităţi locale

– Regizorul de filme documentare şi de ficţiune Virgil Calotescu;

– Savantul Virgiliu Niculae G. Constantinescu, preşedinte al Academiei Române (1994-1998), profesor universitar, ambasador al României în Belgia (1997-2003);

– Actriţa Adriana Rodica Trandafir.

Puncte tari

– Reţele de: gaze (78 km), apă (81 km), canalizare (62 km), iluminat public (2.100 de lămpi);

– Drumuri asfaltate: 28 km;

– 12 km de trotuare amenajate pe DN 7 şi DN7/C;

– Căi de comunicaţii (DN7, DN7/C şi pasajul subteran ce face legătura din centrul comunei cu Autostrada Piteşti-Bucureşti);

– Şcoli şi grădiniţe moderne;

– Cale ferată cu staţie;

– Distanţă foarte mică faţă de localităţile din jur;

– Lacul Bascov-Budeasa (zone de agrement);

– Platformă industrială;

– Număr relativ scăzut al familiilor sărace/beneficiarilor de ajutoare sociale;

– Centre sociale;

– Programe culturale oferite de Casa de Cultură;

– Zonă cu blocuri ce însumează 600 de apartamente;

– Alei moderne şi parcări conforme în zona cu blocuri;

– Cabinete medicale cu cadre bine pregătite;

– Personal bine pregătit în administraţie.

Puncte slabe

– Existenţa în comună a celor 74 km de drumuri care necesită finanţări mari pentru întreţinere şi modernizare;

– Pârâul Bascov neamenajat provoacă mari inundaţii în unele zone atunci când plouă torenţial;

– Lipsa terenurilor pentru definitivarea legilor privind retrocedarea;

– Problemele antisociale create de persoanele de etnie romă din comună şi din alte localităţi;

– Lipsa unui centru de consiliere şi informare pentru persoanele de etnie romă.

Oportunităţi

– Forţă de muncă calificată;

– Construcţia tronsonului de Autostradă Bascov-Curtea de Argeş (proiect);

– Terenuri propice construirii de locuinţe moderne, cu grad ridicat de urbanizare şi sistematizare.

Ameninţări

– Schimbarea statutului de comună în cel de oraş ar duce la pierderea şanselor de accesare a fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană şi de la Guvernul României care se acordă pentru dezvoltarea economico-socială a spaţiului rural din România;

– Trecerea Bascovului la rangul de oraş ar duce şi la mărirea taxelor şi impozitelor locale;

– Traficul auto foarte aglomerat pe cele două drumuri naţionale creşte riscul accidentelor rutiere;

– Nerezolvarea problemei legate de transportul în comun (capetele de linie ale autobuzelor Publitrans mutate la graniţa Bascovului – linia 2, tur/retur).

În loc de concluzie

„Viitorul comunităţii este dependent de factorii sociali, economici şi de mediu, precum şi de activităţile care vor fi întreprinse de autorităţile locale, organizaţiile, instituţiile şi parteneriatele dezvoltate la nivel local”, a concluzionat primarul Gheorghe Stancu.